Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit semnificativ în scădere prognoza de creștere economică a României pentru 2024, reducând-o de la 2,8% la doar 1%. Această ajustare reflectă o contracție amplă a principalelor sectoare economice, în special industrie, agricultură și construcții. Previziunile pentru 2025 indică o redresare modestă, însă incertitudinile interne și externe continuă să pună presiune pe economie.
2024, un an marcat de scăderi generalizate
Conform CNSP, performanțele economice din primele trei trimestre ale anului 2024 au fost mult sub așteptări. Industria a înregistrat o contracție de -0,2%, reflectând dificultățile din lanțurile de aprovizionare și scăderea cererii externe. Agricultura a fost afectată puternic de seceta prelungită și temperaturile extreme, care au dus la scăderi de producție pentru porumb, floarea-soarelui și soia. Aceste dificultăți s-au transpus într-o reducere de 11% a valorii adăugate brute în agricultură, o scădere semnificativă comparativ cu estimările pozitive din vară.
Sectorul construcțiilor a suferit, de asemenea, o contracție de -0,4%, din cauza scăderii cererii pentru locuințe rezidențiale. Inflația ridicată și creșterea dobânzilor pentru creditele imobiliare au descurajat investițiile în acest domeniu.
Creștere economică bazata pe sectorul serviciilor
Sectorul serviciilor a fost singurul care a avut o contribuție pozitivă la creșterea economică, cu un avans de 0,8 puncte procentuale. Activitățile profesionale, culturale și recreative, dar și comerțul și turismul au susținut această performanță. Totuși, contribuția serviciilor nu a fost suficientă pentru a compensa pierderile din celelalte domenii.
Exporturile au înregistrat o contracție semnificativă (-2,4%), pe fondul performanțelor economice slabe ale principalilor parteneri comerciali ai României. Acest fapt a agravat deficitul comercial, care a urcat la 33,4 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent a ajuns la 7,9% din PIB.
Previziuni prudente pentru 2025
În 2025, economia României este așteptată să își revină parțial, cu o creștere prognozată de 2,5%. Această redresare modestă va fi susținută de o ușoară revenire a investițiilor și de absorbția fondurilor europene. Totuși, incertitudinile legate de tensiunile geopolitice și măsurile fiscale stricte impuse pentru corectarea deficitului bugetar vor continua să frâneze creșterea.
Pe termen mediu, se așteaptă o creștere economică anuală de 2,7%, cu sectorul construcțiilor ca principal motor al economiei. Investițiile în infrastructură finanțate prin fonduri europene și programe guvernamentale vor juca un rol esențial în stimularea economiei.
Impactul asupra pieței muncii și salariilor
Pe piața muncii, creșterea populației ocupate va fi modestă, iar rata șomajului este estimată să scadă ușor, ajungând la 5,1% până în 2028. Salariul mediu brut va continua să crească, dar într-un ritm mai moderat, asigurând o creștere anuală a puterii de cumpărare de aproximativ 3%.
În același timp, CNSP subliniază necesitatea ajustării dinamicii salariale ridicate din sectorul public, pentru a asigura sustenabilitatea bugetară pe termen lung.
România intră în 2025 cu un context economic fragil, marcat de incertitudini politice și economice. Deși există factori care pot sprijini redresarea – precum absorbția fondurilor europene și investițiile publice – rămân multe provocări. Deficitul comercial ridicat, contracția industriei și inflația persistentă sunt factori care necesită atenție sporită.
