Muzeul Național Cotroceni organizează în perioada 23 iulie – 14 august, cea de-a cincea ediție a Cotroceni Summer School. Creat sub forma unei școli de vară, proiectul de educație non-formală se concentrează pe popularizarea în rândul copiilor a meseriilor de bază din cadrul muzeului.
Totul prin intermediul patrimoniului deținut. Astfel, în decursul a patru săptămâni, copiii cu vârste cuprinse între 8 și 15 ani vor avea ocazia să participe în cadrul atelierelor creative de educație pentru patrimoniu, să își dezvolte abilitățile de comunicare, spiritul artistic și creativitatea și să descopere prin joc mecanismul de funcționare al muzeului.
Vor fi patru ateliere, câte unul pentru fiecare meserie: ghid, curator, cercetător, restaurator.
Cotroceni Summer School: Calendarul atelierelor
- Atelierul de ghidaj: propune descoperirea rolului și calităților unui ghid, precum și importanța unei comunicări eficient / Durată: 2 ore/zi, 4 zile / Perioadă: 23 – 26 iulie / Vârsta participanților: 8 – 12 ani;
- Atelierul de curatoriat: participanții vor învăța să definească un concept expozițional și să selecteze operele ce alcătuiesc o expoziție / Durată: 2 ore/zi, 4 zile / Perioadă: 30 iulie – 2 august / Vârsta participanților: 8 – 12 ani;
- Atelierul de cercetare: aduce în atenția participanților metodele corecte de realizare a unei cercetări și documentări prin analiza surselor istorice / Durată: 2 ore/zi, 4 zile / Perioadă: 6 – 9 august / Vârsta participanților: 12 – 15 ani;
- Atelierul de restaurare: propune descoperirea de către participanți a rolului și importanței conservării și restaurării obiectelor de patrimoniu / Durată: 2 ore/zi, 3 zile / Perioadă: 12 – 14 august / Vârsta participanților: 10 – 13 ani.
Fiecare atelier va avea un număr de maxim 20 de participanți și un număr minim de 6 participanți, iar selecția se va face în funcție de ordinea înscrierilor. Taxa pentru atelierele de ghidaj, curatoriat și cercetare este de 100 de lei, iar cea pentru atelierul de restaurare este de 75 de lei. Înscrierile se fac cu cel puțin două zile înainte de începerea fiecărui atelier. Formularul de înscriere este disponibil pe site-ul Muzeului.
Ce nu știați despre Palatul Cotroceni
Palatul Cotroceni, sediul Administraţiei Prezidenţiale, se află într-un loc istoric cu o tradiţie de vieţuire de peste patru sute de ani. Între 1679 – 1681, pe acest teren situat la vest de București, pe malul drept al Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, defrișând o zonă dens împădurită din foștii codrii ai Vlăsiei.
În cadrul ctitoriei realizată de Domnitorul Şerban Cantacuzino se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“, asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeş, precum şi grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc, specific civilizaţiei occidentale europene a acelor vremuri. Salonul de Aur şi Dormitorul Argintiu (în prezent, Salonul Florilor şi Dormitorul Reginei), cele două spaţii care şi-au pierdut materialitatea, au fost concepute de Regina Maria la începutul secolului al XX-lea şi au reflectat personalitatea creativă a acesteia.
Muzeul Național Cotroceni, înființat în 1991, ocupă aripa istorică a ansamblului arhitectural, fosta reședință domnească și regală. Muzeul s-a înscris ca un reper cultural și turistic important al țării, fiind deopotrivă un muzeu de artă, de istorie și memorial.
Muzeul organizează expoziții, concerte, conferințe și programe culturale de înaltă calitate și care atrag un public elevat. Obiecte de patrimoniu fac parte din expoziţia permanentă a Muzeului Naţional Cotroceni. Cum ar fi copia firmanului de recunoaştere din partea sultanului Abdul Aziz a dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, fotografii de epocă, sabia de paradă – primită în dar de la principele sârb Mihail Obrenovici. De asemenea, obiecte de epocă din perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, potrivit reprezentanților instituției.
Câteva repere arhitecturale ale Muzeului Cotroceni
Holul de Onoare, conceput de către arhitectul francez Paul Gottereau (1843-1904), la finele secolului al XIX-lea, inspirat de interiorul Operei Garnier din Paris, cu impozanta scară din marmură Cibolino, cuprinde două niveluri, suplinind astfel prin bogăţia decoraţiei, lipsa unor dimensiuni monumentale. Pilaştrii încadrează arcadele şi susţin friza decorativă, în stucatură parţial aurită, cu şiruri de ove, denticuli, volute şi consolete, frunze de acant şi ştiuleţi de porumb.
Salonul de Vânătoare, creaţie în stilul neorenaştere italiană a arhitectului ceh Karel Liman (1855-1929), datează din anii 1925-1926. Plafonul, ancadramentele şi lambriurile, sculptate în lemn de tei, formează un interesant contrast cu pietrăria albă de Rusciuc, material din care au fost realizate pavimentul şi coloanele. Salonul cuprinde panoplii cu arme, trofee şi mobilier specific încadrării stilistice. 
Salonul Florilor sau Salonul de Aur cum era cunoscut în epocă, este un spaţiu amenajat la îndemnul reginei Maria a României, inspirat de stilul Seccesion, anul 1900. Pereţii împodobiţi cu frumoase ghirlande, adăpostesc piese de artă decorativă specifice stilului Ludovic al XVI-lea, o garnitură de salon, cu scaune, fotolii, canapele şi banchete din lemn sculptat aurit şi tapisate cu mătase naturală, brodate manual şi două comode valoroase prin arta marchetăriei.
Biblioteca sau Cabinetul de lucru al principelui Ferdinand, aparţine stilului francez Henri al II-lea, fiind lucrată în lemn de ulm. În partea superioară se află galeria etajată, a cărei balustradă traforată este susţinută de grupuri de colonete, iar un şemineu deosebit, din marmură Portoro, de culoare verde întregeşte atmosfera de epocă.
Citiți și: Jurnalistul britanic îndrăgostit de România a transmis lucruri de o importanță vitală pentru țară /VIDEO
