Datele Eurostat confirmă o tendință descendentă constantă a consumului de energie în sectorul rezidențial din Uniunea Europeană. În 2023, gospodăriile europene au consumat 9,6 milioane de terajouli de energie, marcând al doilea an consecutiv de scădere, după vârful istoric din 2021. Conform statisticilor recente, consumul energetic al gospodăriilor din statele membre ale Uniunii Europene a fost de 9,6 milioane terajouli în 2023, în scădere cu 5,6% față de 2022, când s-au înregistrat 10,1 milioane terajouli. Comparativ cu anul de referință 2021, când s-a atins un vârf istoric de 11 milioane terajouli, se constată o reducere cumulată de aproape 13% în doar doi ani. Această reducere reflectă schimbări importante în comportamentul consumatorilor, politicile de eficiență energetică și evoluțiile sociale și economice la nivel european.
Gospodăriile, responsabilul a peste un sfert din consumul final de energie al UE în 2023
În ansamblul consumului final de energie la nivelul Uniunii Europene, gospodăriile au deținut o pondere de 26,2% în anul 2023. Acest procent plasează sectorul rezidențial imediat după sectorul industrial și cel al transporturilor în ceea ce privește utilizarea resurselor energetice.
Această cotă ridicată reflectă dependența cotidiană a cetățenilor de energie pentru activități esențiale precum încălzirea locuințelor, gătitul, iluminatul, utilizarea aparatelor electrice, încălzirea apei și, într-o măsură mai mică, răcirea spațiilor.
Sursele principale de energie în locuințele europene: gaze naturale, electricitate și regenerabile
Analiza structurii surselor energetice utilizate în gospodăriile Uniunii Europene în 2023 arată o diversificare relativ echilibrată a resurselor, dar cu o dependență în continuare semnificativă de combustibilii fosili.
Distribuția consumului energetic pe surse a fost următoarea:
- Gazele naturale: 29,5% din energia finală consumată de gospodării
- Electricitatea: 25,9%
- Sursele regenerabile și biocombustibili: 23,5%
Restul fiind completat de alte forme de energie, precum cărbune, produse petroliere și alți combustibili solizi.
Această structură evidențiază un progres al energiei din surse regenerabile, dar și persistența unui grad ridicat de dependență de gazele naturale, în special în țările din Europa Centrală și de Est.
Încălzirea locuinței și a apei, responsabilă pentru peste 75% din consumul energetic
Unul dintre cele mai relevante aspecte ale consumului energetic în gospodării îl reprezintă distribuția acestuia pe tipuri de utilizări finale. Datele arată că:
- Încălzirea spațiului locuibil (încălzirea locuinței): 62,5% din consumul total de energie în gospodării
- Încălzirea apei menajere: 15,1%
- Împreună, aceste două categorii însumează 77,6% din energia totală consumată în sectorul rezidențial
Această proporție impresionantă confirmă faptul că necesitățile termice ale gospodăriilor – în special pe durata sezonului rece – sunt factorii principali care determină nivelul consumului total. De asemenea, subliniază urgența investițiilor în eficiența energetică a clădirilor, izolații termice moderne, sisteme de încălzire eficiente și pompe de căldură.
Consumul pentru iluminat, electrocasnice și gătit – încă relevant
În afara necesităților legate de încălzire, gospodăriile europene au alocat următoarele proporții din consumul total energetic altor activități:
- Iluminat și aparate electrice: 14,5% – această categorie exclude energia electrică utilizată pentru încălzirea, răcirea sau gătitul principal
- Gătit: 6,5%
- Alte utilizări (precum echipamente diverse, ventilație etc.): 0,8%
- Răcirea spațiului (aer condiționat): doar 0,6%, în scădere comparativ cu anii precedenți
Deși aceste segmente au ponderi mai reduse în consumul total, ele sunt influențate tot mai mult de tendințele din tehnologie și comportamentele de consum – inclusiv automatizarea, conectivitatea dispozitivelor și creșterea numărului de aparate electrice inteligente în locuințe.
Factori care contribuie la scăderea consumului de energie în UE
Tendința descendentă a consumului de energie în gospodăriile UE are la bază o serie de factori, printre care:
- Creșterea prețurilor la energie începând cu 2021–2022, ca urmare a crizei energetice europene și a conflictului din Ucraina.
- Politici publice de eficiență energetică, implementate în majoritatea statelor membre prin programe de renovare a clădirilor, subvenții pentru electrocasnice eficiente și încurajarea surselor regenerabile la nivel de consumator.
- Comportamente mai responsabile ale consumatorilor, ca răspuns la crizele economice, inflație și apeluri la reducerea risipei energetice.
- Creșterea penetrării pe piață a tehnologiilor smart-home, care permit un control mai eficient al consumului de energie.
- Ierni mai blânde în unele regiuni din Europa, care au diminuat cererea de încălzire.
Tendință de eficientizare a consumului și perspective pentru viitor
Scăderea consumului de energie al gospodăriilor din UE în 2023 este parte a unei tranziții energetice complexe, influențate de factori economici, politici și tehnologici. Cu toate că încălzirea locuințelor continuă să fie principala sursă de consum, există un interes crescând pentru optimizarea resurselor energetice, digitalizarea locuințelor și accelerarea investițiilor în surse regenerabile accesibile pentru cetățeni.
Această direcție este susținută de angajamentele UE privind neutralitatea climatică până în 2050 și de implementarea Pachetului legislativ „Fit for 55”.
Reducerea constantă a consumului casnic este un semnal clar că eforturile de eficiență energetică încep să dea rezultate, însă sustenabilitatea pe termen lung va depinde de continuitatea acestor politici și de sprijinul acordat gospodăriilor vulnerabile în tranziția verde.
