Un nou studiu publicat în revista Science Advances arată că balenele cu capul drept sudic care trăiau în 1893 ar fi putut trăi până astăzi, în cazul în care nu ar fi fost expuse vânătorii industriale de balene, coliziunilor cu nave sau capturării în plase de pescuit.
Cercetările sugerează că aceste balene pot trăi, în medie, până la 73 de ani, iar până la 10% dintre ele pot atinge vârste de 131 de ani, având astfel o viață deosebit de lungă comparativ cu alte specii de mamifere. Balenele cu capul drept sudic sunt considerate a doua specii de mamifere cu cea mai mare durată de viață de pe planetă, după balenele cu capul mare, care pot trăi peste două secole, scrie The Guardian.
Studiul adâncește înțelegerea duratei de viață a acestor balene, comparându-le cu alte specii de balene și analizând efectele vânătorii industriale asupra populațiilor lor. În mod deosebit, cercetătorii au descoperit că balenele cu capul drept sudic ar fi avut o viață mult mai lungă dacă nu ar fi fost victimele vânătorii industriale. De exemplu, o balenă de 100 de ani ar fi trebuit să supraviețuiască 40 de ani de vânătoare intensivă, iar o balenă care depășea 150 de ani ar fi trebuit să suporte 90 de ani de vânătoare continuă.
Un alt aspect important al studiului a fost utilizarea unor metode inovative pentru a estima durata de viață a balenelor cu capul drept sudic. Cercetătorii au analizat modelele de supraviețuire ale acestora, bazându-se pe fotografii din decenii diferite, datorită caracteristicilor unice ale balenelor – petele de pe botul lor, numite callosități, care le permit identificarea individuală. Aceste imagini, luate pe parcursul a zeci de ani, au permis cercetătorilor să urmărască traiectoria vieții acestor balene și să stabilească vârstele lor cu o precizie remarcabilă.
Un trecut marcat de vânătoare industrială
Pe măsură ce vânătoarea de balene s-a încheiat la sfârșitul secolului XX, populațiile de balene cu capul drept sudic au început să se recupereze treptat, mai ales în Australia, unde vânătoarea comercială a fost interzisă în 1979 și ulterior interzisă complet de Comisia Internațională pentru Vânătoarea de Balene în anii 1980.
Astăzi, Australia găzduiește un număr semnificativ de balene cu capul drept sudic care migrează anual pe coastele sale pentru a se hrăni și a naște. Aceste balene au un traseu migrator din apele antarktice productive până la apele mai calde și adăpostite ale coastei de sud a Australiei, unde puii se joacă în timp ce mamele se odihnesc.
Cu toate acestea, balenele cu capul drept nordic și balenele cu capul drept nord-pacific sunt încă amenințate de coliziuni cu nave și capturarea în plasele de pescuit, iar cercetătorii susțin că aceste specii nu au reușit să se recupereze, deși vânătoarea a fost interzisă de mai mulți ani. Durata lor de viață medie este de aproximativ 22 de ani, mult mai scurtă decât ar fi trebuit să fie, ceea ce sugerează că impactul vânătorii industriale a avut un efect negativ semnificativ asupra acestor populații.
Studiul pune în evidență importanța cercetării și a protecției continuate a balenelor, subliniind necesitatea protejării speciilor de balene rămase pentru a preveni dispariția lor completă.
Deși vânătoarea de balene a încetat în multe părți ale lumii, specii precum balenele cu capul drept nordic nu s-au recuperat complet, ceea ce face ca cercetările biologice și studierea duratei lor de viață să fie extrem de relevante pentru eforturile de conservare.
Cercetătorii subliniază că vânătoarea de balene a schimbat artificial structura de vârstă a populațiilor, iar un număr mare de animale adulte și bătrâne au fost eliminate, ceea ce a dus la o percepție greșită că balenele trăiesc doar până la vârste înaintate de 70 de ani.
Conservarea balenelor cu capul drept sudic și alte specii similare depinde nu doar de protejarea lor în fața vânătorii ilegale și a altor pericole, dar și de corectarea concepțiilor greșite legate de durata lor de viață și de modul în care aceste animale se comportă în mediul lor natural.
CITEȘTE ȘI – Luna Io a lui Jupiter nu este alimentată de un ocean ascuns de magmă, descoperă un studiu
