Condamnat în cel mai răsunător caz de corupție din Justiție a fost adus în România. Urmărit internațional din anul 2018, personajul a primit o pedeapsă de opt ani de închisoare într-un dosar celebru instrumentat de DNA.
Condamnat în cel mai răsunător caz de corupție din Justiție, un urmărit internațional a fost adus în România de Poliția Română. Surse judiciare au precizat că este vorba despre Marian Vasile Tudor, care fost condamnat, pe 30 mai 2018, de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), la 8 ani și 6 luni închisoare. Marian Vasile Tudor a fost condamnat în celebrul caz al judecătoarelor Viorica Dinu și Antonela Anemary Cristea (fostă Costache), de la Tribunalul București, într-un dosar instrumentat de DNA. Cele două judecătoare au fost acuzate, printre altele, că au cerut 150.000 de euro pentru eliberarea din arest a lui Dinel Staicu.
Condamnat în cel mai răsunător caz de corupție din Justiție
Condamnat în cel mai răsunător caz de corupție din Justiție, Marian Vasile Tudor a fost adus, marți, din Marea Britanie. Poliția Română transmite că, la data de 6 august 2024, o escortă din Poliția Română a adus în țară un bărbat, de 53 de ani, din București, ce avea emis pe numele său un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea. Marian Vasile Tudor era urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat, complicitate la infracțiunea de cumpărare a influenței în formă continuată și complicitate la infracțiunea de trafic de influență. Marian Vasile Tudor fost adus din Marea Britanie, având emis de către Curtea de Apel București, pe numele lui, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 8 ani și 6 luni. Cooperarea a fost realizată prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească, din cadrul I.G.P.R., iar cel în cauză a fost încarcerat, în vederea executării mandatului.
Ancheta DNA
Condamnat în cel mai răsunător caz de corupție din Justiție, Marian Vasile Tudor a fost inculpat într-un dosar instrumentat de DNA. El era un intermediar al mitei între cei care doreau să obțină sentințe favorabile și judecători. În același dosar, fosta judecătoare Viorica Dinu a fost condamnată de ÎCCJ la şapte ani de închisoare cu executare, iar Antonela Costache la 6 ani de închisoare.
Dosarul Dinel Staicu
În anul 2013, procurorii DNA le-a trimis în judecată pe cele două judecătoare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă, fiind cercetate, printre altele, că au cerut 150.000 de euro pentru eliberarea din arest a lui Dinel Staicu, fostul patron al echipei de fotbal Universitatea Craiova. Între timp, acesta și-a schimbat numele în Dinel Nuțu. În acelaşi dosar au fost judecate alte 20 de persoane, printre care doi grefieri şi doi avocaţi, precum şi fratele lui Dinel Staicu, Marian Staicu, pentru dare de mită şi cumpărare a influenţei.
Condamnat în cel mai răsunător caz de corupție din Justiție
Condamnat în cel mai răsunător caz de corupție din Justiție. Din dosarul întocmit de procurorii DNA reiese că, în cursul anului 2011, Dinu Viorica şi Antonela Anemary Costache, judecătoare la Tribunalul Bucureşti, au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat Daniel Petre (avocat), Angela Cîrlan şi Sorin Vasilescu (grefier arhivar la Tribunalul Bucureşti), în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară şi informatice, urmărindu-se obţinerea de beneficii materiale. Gruparea era sprijinită de Leon-Marius Neagu, Tudor Marian Vasile, Daniela Petre şi Iulia Neamţu.
În acest context, mituitorii sau cumpărătorii de influenţă accesau, în mod direct sau prin alte persoane interpuse, gruparea infracţională. Judecătoarele se foloseau de calitatea de magistraţi pentru a promite pronunţarea hotărârilor judecătoreşti dorite de mituitorii sau cumpărătorii de influenţă, în cazurile în care erau învestite să judece respectivele cauze penale. Astfel, Antonela Costache apela la prerogativele sale de preşedinte de secţie (la data faptelor) şi, în conlucrare cu grefierii Sorin Vasilescu şi Iulia Neamţu, asigura manipularea sistemului informatic ECRIS, astfel încât să fie eludată repartizarea aleatorie, iar dosarele vizate să fie distribuite la completele de judecată din care făceau parte cele două judecătoare ori la alte complete considerate favorabile.
CITIȚI ȘI: Corupție la nivel înalt. Anchetă DNA
