Tangoul argentinian și-a trăit perioada de aur cândva în anii 1940, dar aceasta nu înseamnă că nu a evoluat. Iată că acum fanii acestui gen de dans vor avea parte de un concurs internațional de tango argentinian chiar la București.
Pe măsură ce interesul mondial pentru tangoul argentian a crescut, dansul s-a trezit curând adus pe scena internațională. Nu numai dansul, ci și muzica a captivat inimile publicului din întreaga lume. Datorită filmelor, emisiunilor TV și spectacolelor de teatru, oamenii – în special cei din afara comunității de tango – au făcut cunoștință cu un fenomen istoric și cultural care exprimă teme universale, dar profund umane, cum ar fi romantismul, durerea, singurătatea, gelozia și multe altele.
Dacă nu știați, în România se dansează tango argentinian de ceva vreme, iar comunitatea de tango este în creștere, potrivit TVR. După unele inițiative la nivel național în anii anteriori, iată că „a venit timpul ca dansatorii români să se întreacă în eleganță, stil și complexitate a mișcărilor cu dansatori din alte țări”.
Astfel, în acest weekend se desfășoară la București prima ediție a Puro Tango – Internațional Tango Cup, eveniment care are ca scop „să pună România pe harta internațională a competițiilor de tango argentinian“, după cum declară organizatorii. Criteriile de notare și departajare sunt similare cu cele ale competițiilor internaționale consacrate, iar juriul este format exclusiv din maeștri internaționali.
Regulile de tango argentinian la București
Competiția este organizată de Asociația Caminarte, care se remarcă în peisajul de tango autohton prin efortul constant de a forma dansatori buni și de a face cunoscut tangoul publicului larg. Etapele competiției sunt: preselecție, semifinale și finală la categoria „Tango de Pista“, stil de dans în care mișcările din tangoul social sunt rafinate până la perfecțiune.
În fiecare etapă se vor dansa trei piese muzicale, la alegerea juriului, pe care concurenții le vor interpreta spontan, fără coregrafii pregătite în prealabil.
Se vor puncta muzicalitatea, calitatea conexiunii dintre parteneri și eleganța mișcărilor. Dansatorii pot face diferite figuri, cu condiția de a păstra îmbrățișarea specifică tangoului argentinian până la sfârșitul dansului. Sunt excluse săriturile, iar elementele vestimentare nu se notează.
În cazul în care două cupluri obțin același punctaj, ele vor fi departajate printr-un dans suplimentar. Din juriu fac parte maeștri internaționali din Argentina, Turcia și Grecia.
Tango argentinian – mai mult decât un fenomen cultural
Puro Tango – Internațional Tango Cup face parte din Festivalul internațional Puro Tango, aflat la cea de-a doua ediție.
Potrivit specialiștilor, acest tip de tango oferă o experiență incredibil de senzuală, atât pentru dansatori, cât și pentru public. Prin executarea atentă a mișcării și a interacțiunii dintre cuplu, coregrafii și dansatorii iscusiți fiind capabili să ajungă la perfecțiune.
Tangoul a devenit mai mult decât un fenomen cultural și istoric legat exclusiv de Buenos Aires. Tango e acum ceva de care se poate bucura restul lumii, chiar dacă publicul nu are capacitatea de a călători în Buenos Aires.
Și când te gândești că tangoul argentinian este un dans care își are originea în cartierele sărace ale celor mai mari orașe din Argentina și Uruguay la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Reprezintă mixul cultural al imigranților și al populației stabile. De exemplu, în anii 1800, Buenos Aires și Montevideo aveau o populație de 25% până la peste 50% dintre africani fiecare. Erau slujitori ai celor mai influente familii din aceste orașe. Au fost mai integrați în viața acestor familii și în societate în general, decât africanii din alte societăți precum America de Nord, potrivit escuelatangoba.com.
„Tangos” au fost numit sărbătorile și locurile de întâlnire a oamenilor de culoare încă de la începutul secolului al XIX-lea. În aceste locuri, dansul cunoscut astăzi sub numele de tango a început dezvoltarea coregrafiei și muzicii sale.
Originea tangoului, la africani
Alți termeni africani legați direct de Tango sunt „milonga” și „candombe”. „Milonga” este o expresie Quimbanda care înseamnă „cuvinte” și se referea inițial la un fel de duel între doi cântăreți de la țară numiți „payadores” care cântă la chitară. În același timp, „candombe” este un cuvânt bantú, care se referea inițial la ritmurile și dansurile făcute de africani în întâlnirile lor de tango.
Când li s-a dat libertatea (1853), au creat mai multe asociații – un fel de sindicate – pentru a se ajuta singuri și au fost plasați în principal în zona cartierului Montserrat. În timpul carnavalului, ieșeau pe străzi cu costume viu colorate și pălării cu pene mari, dansând multe ore în ritmul monoton al „candombe” – muzica pe care o cântau la aceste evenimente. Diferite asociații au concurat pentru supremație, dar totul s-a transformat în incidente sângeroase de stradă.
Repetarea violenței a forțat poliția să închidă multe dintre aceste asociații în 1877. A fost sfârșitul carnavalului negrilor. Consecința a fost crearea mai multor centre de dans unde au dezvoltat un fel de dans de cuplu numit „tango” folosind aceleași elemente coregrafice pe care le foloseau înainte în candombes.
O altă influență în originile Tango-ului vine de la un personaj tipic al Pampasului argentinian: „gaucho”. Acesta este produsul amestecului dintre primii spanioli sosiți în ținuturile numite mai târziu Argentina și băștinași. Erau foarte pricepuți în tehnicile necesare pentru a supraviețui în mediul rural. Le plăcea să trăiască departe de orașele și orașele populate, nu aveau locuri de muncă obișnuite, ocazional erau angajați de proprietarii „estancias” (ferme) și cunoșteau secretele gardului cu cuțit și călăriei.
Dar deja aceasta este altă poveste din șirul lung al poveștilor legate de originile tangoului argentinian.
Citiți și: Cum poate „dansa” corpul în realitatea virtuală, la București
