Concursul de fotografie „Obiectiv: Victoriei Pietonală” are loc în perioada 15-30 iulie și reprezintă o inițiativă pornită din dorința de a transforma Calea Victoriei într-o promenadă.
Victoriei Pietonală, acesta este obiectivul tinerilor din Asociația „Străzi pentru Oameni”, care au mai lansat o inițiativă către bucureșteni din dorința de a tranforma Calea Victoriei în promenadă.
Doritorii se pot înscrie cu o imagine capturată pe strada Calea Victoriei, în una dintre zilele în care artera centrală este înschisă traficului pentru mașini. Cele mai bune poze vor fi premiate, latura de consolidare a comunității prin fotografie și promovarea unei zone pietonale primează în fața celor 400-600 de lei.
Pasionații de fotografie, sau doar iubitorii unei Capitale care poziționează pietonul în prim plan, pot să încarce fotografiile în formularul deschis până pe 30 iulie și pot câștiga premii între 400 și 600 de lei, dacă se plasează pe primele trei locuri alese de juriu.
Bucureștenii au simțit de-a lungul anilor dorința unui oraș mai ușor accesibil pentru pietoni sau drumuri mai sigure pentru transportul alternativ, cum ar fi mersul pe bicicletă. Astfel, la inițiativa petiției înaintate de platforma Declic, peste 26.000 de oameni au semnat cererea în vederea transformării Căii Victoriei într-o stradă permanent pietonală.
Calea Victoriei și proiecte de dezvoltare a Bucureștiului pentru pietoni
Străzi pentru Oameni aduce mereu în fața bucureștenilor proiecte de integrare a pietonilor pe străzile din Capitală, fie prin eliberarea anumitor zone de mașini în favoarea oamenilor care merg pe jos, sau prin proiecte de înverzire a zonelor urbane, pentru ca aerul să fie mai respirabil sau pentru prioritizarea umbrei: Coroană Verde pentru Regina Elisabeta; Pietonala Obor; Trotuare Libere; Grădina Revoluției.
În Planul de Mobilitate Durabilă (PMUD) al PMB se regăsește faptul că în alte capitale europene de dimensiuni similare, cum ar fi Berlin, Budapesta sau Viena, suprafața zonelor pietonale este mult mai extinsă. Câteva propuneri aduse prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) ar fi revitalizarea unor spații publice, denumite „camere urbane”, care să fie apoi legate printr-o suită de străzi pietonale exclusiv sau parțial. Un alt proiect inclus în PIDU ar fi dechiderea curții Palatului Parlamentului și de „creare a unui parc urban în jurul acestuia”.
Mai mult, în documentul citat apare și succesul pe care l-a dobândit proiectul „Străzi Deschise”, care a permis oamenilor să se plimbe în ultimii patru ani pe străzile din centrul Capitalei, cum ar fi cele adiacente Parcului Grădina Icoanei, Calea Victoriei și Șoseaua Kiseleff.
În 2022 și 2023, Calea Victoriei a fost deschisă pietonilor aproape în fiecare weekend, de la sfârșitul primăverii, în luna mai, până la mijlocul toamnei, în luna octombrie. În urma acestor doi ani în care oamenii au prins gustul unui bulevard central fără mașini, discursul ca strada Calea Victoriei să fie mereu pietonală, a devenit din ce în ce mai popular.
Există totuși opozanți, după cum se arată în documentul PMB, în special rezidenții de pe artera principală deranjați de zgomotul generat de forfota de oameni de pe Calea Victoriei și muzica pe care o pun localurile de-a lungul străzii.
Ce (poate) nu știați despre Calea Victoriei. Cum bătea inima orașului pe vremuri
Cunoscută în vechime sub numele de Podul Mogoşoaiei, Calea Victoriei rămâne o arteră emblematică a Micului Paris.Nu e mai lungă de 2.700 de metri, dar e mărginită de clădiri cu o arhitectură şi o semnificaţie aparte. Aici se află Muzeul Naţional de Istorie a României, Cercul Militar, Ateneul Român, precum şi alte clădiri istorice. Printre cele mai vechi se numără Casa Florescu-Manu, Casa Capşa, Casa Hristu şi Casa Monteoru.
Denumirea de Calea Victoriei i-a fost acordată în trecut, după intrarea triumfală a Armatei Române în Bucureşti, în 1878, după Războiul de Independenţă. Până atunci, strada era cunoscută sub numele de Podul Mogoşoaiei, drumul pe care Constantin Brâncoveanu îl făcea de la Palatul Domnesc la domeniul său de la Mogoşoaia. Artera găzduia numeroase palate, reşedinţe, biserici, hanuri, cafenele, hoteluri, prăvălii de lux, fiind considerată o stradă domnească, care străbătea Bucureştiul dintr-un capăt într-altul.
În perioada interbelică, zona Calea Victoriei era considertă cartierul general al modei, întrucât la fiecare pas existau ateliere de croitorie pentru cei cu dare de mână şi cu gusturi alese. Amatorii de cumpărături aveau la dispoziţie primul magazin universal pe nume Galeriile Lafayette sau Victoria, considerat multă vreme unul dintre cele mai bine aprovizionate magazine din ţară.
Cu cât oraşul se dezvolta, cu atât tot mai multe edificii se ridicau de-o parte şi de alta a bulevardului. În perioada interbelică, artera era descrisă ca fiind „vie ca praful de puşcă“, căci oamenii se plimbau de-a lungul ei în fiecare seară, iar forfota mulţimii făcea să bată inima oraşului. Tineri, îndrăgostiţi, eleganţi cu aer aristocratic, menajere şi vânzători – toţi băteau bulevardul la pas sau îşi făceau loc printre trăsuri şi birjari. Pe străduţele laterale, împânzite cu tarabe şi flori, oamenii nu erau atât de grăbiţi să ajungă acasă, iar timpul îşi lungea, agale, clipele.
Astăzi, Calea Victoriei se întinde din Splaiul Independeţei până la clădirea Guvernului României. Construcţii pretenţioase, din sticlă şi oţel, se înalţă tot mai numeroase, iar prăvăliile de altădată au fost înlocuite cu buticuri în stil parizian, cu bijuterii şi haine scumpe. Luminile de felinare din trecut pălesc în faţa farurilor sutelor de automobile care o străbat zilnic, sufocate de aglomeraţie.
Calea Victoriei, știați că…
A fost pavată iniţial cu trunchiuri de copaci? Buştenii podeau drumul prăfos, şi pe sub ei se scurgeau noroaiele şi şuvoaiele de apă, în anotimpul ploios.
Primul semafor din Bucureşti a fost montat pe Calea Victoriei, lângă Cercul Militar? Foto de arhivă aici
A fost prima „stradă” iluminată electric din Bucureşti?
În 1864, artera a fost pavată cu piatră cubică adusă din Scoţia? În preajma Primului Război Mondial, drumul a fost asfaltat pentru prima dată.
Prima femeie care a pedalat pe Calea Victoriei îmbrăcată în pantaloni a fost Miţa Biciclista? La sfârşitul secolului al XIX-lea, Maria Mihăescu, pe numele său real, se plimba cu bicicleta sub privirile admirative sau indignate ale trecătorilor. Nu era o frumusețe, dar avea tupeu.
Citiți și: Weekend în București: Orașul devine scena teatrului de stradă internațional
