Un conac din România se deschide după 80 de ani pentru a găzdui un festival inedit, care reunește în acest weekend oameni iubitori de frumos. Iubitorii de istorie, arte și tradiții se vor reuni aici în ceea ce speră să devină un eveniment consacrat.
A venit vremea desfășurării festivalului Zestrea – Festival de arte și bucurii, despre care ați putut citi pe oficiuldestiri.ro. În acest weekend, 12-13 octombrie, după 80 de ani, Conacul Zăgujeni (comuna Constantin Daicoviciu, la 100 de kilometri de Timișoara) se deschide special pentru și cu acest festival.
Evenimentul de două zile va aduce împreună artiști, muzicieni, mesteșugari, anticari, designeri, comunitatea locală și din orașele învecinate, precum și invitați din București, după cum notează Ghidul Banatului. Vor fi ateliere pentru copii, expoziții de fotografie și costume populare din Banat, de tabăra dacăși romană cu ateliere specifice, de târgul de designeri, artizani și anticari, de concerte liveși de festivalul culinar cu produse tradiționale și gourmet.
„Mă bucur că acest eveniment aduce împreună artizani și producători din Banat, dar și din toată țara, iar publicul de toate vârstele se poate bucura de o gamă largă de activități și experiențe în conac, dar și în aer liber. Îi aștăptăm cu drag să petrecem o zi de toamnă la conac nu doar pe locuitorii din Zăgujeni, ci și din întreaga zonă”, spune Daniel Boambeș, primarul comunei Constantin Daicoviciu.
Rușii au pus mâna pe conac
Miklós şi Simon, descendenții de origine armeană a lui Jakabffy Kristóf, unul dintre întemeietorii orașului Gherla, sunt cei care au cumpărat, în 1808 domeniul de la Zăgujeni.
După moartea lui Miklós, în 1841, proprietatea şi rangul nobiliar vor fi moştenite de către fiii adoptivi ai acestuia, Imre şi Gyula Kopal. În 1850, Gyula va finaliza conacul început de tatăl său în 1835. Din cauza datoriilor acumulate (la jocuri de noroc, după cum spun gurile rele), Gyula va vinde proprietatea baronesei Hermine von der Heydte. În 1874, sub impactul morții premature a fiului ei, baroneasa va vinde moşia către familia de industriaşi Juhász. Aceasta va extinde clădirea palatului, va amenaja parcul interior cu arbori de esenţă rară, o seră şi o piscină, potrivit sursei menționate.
În al Doilea Război Mondial, conacul, ca atâtea alte clădiri emblematice, a ajuns în mâinile trupelor ruse. În perioada comunistă, conacul a fost utilizat ca sediu pentru SMA iar după Revoluție a a deservit Agromec. Acum iată că s-a transformat în loc de festival. Dar cum s-a întâmplat acest lucru?
Procesul de revitalizare dedicat vechiului conac
Conacul Zăgujeni a fost salvat de la deteriorare de fostul proprietar, fiu al comunei Constantin Daicoviciu, care s-a îndrăgostit de el pe vremea când era doar un copil și îl vizita împreună cu unchiul lui care lucra ca bucătar în clădire.
Începând cu anul 2024, conacul Zăgujeni a intrat într-un amplu proces de revitalizare. Conacul are 22 de camere, desfășurate pe un singur nivel și o suprafață utilă de 900 mp, precum și o pivniță dedesubtul a 90% din suprafața clădirii.
Când a fost scos la vânzare în 2019, fuseseră incluse în proprietate alte opt corpuri de clădire auxiliare, cu suprafețe între 200 mp şi 800 mp, la care se adaugă un parc de 3.000 mp cu arbori seculari. Proprietatea are apă de la trei fântâni, dintre care una este situată în pivnița conacului, cu o adâncime de 45 m. Suprafața totală a domeniului este de 27.500 m.p., potrivit Radio România Reșița. Festivalul se desfășoară la inițiativa actualilor proprietari, familia Raluca și Victor Paicu din București, și este organizat împreună cu Primăria Constantin Daicoviciu și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin.
Ateliere, concerte și amintiri de la conac
„Conacul este locul perfect pentru o zi de weekend cu prietenii sau în familie. Pe viitor sperăm să găzduiască și evenimente de business. Ne bucurăm să aducem la această primă ediție a festivalului o gamă largă de activități și experiențe culturale și culinare specifice satului românesc”, a spus Victor Paicu, potrivit Express de Banat.
După cum mai notează sursa menționată, actualii proprietari ai conacului vor să contribuie atât la păstrarea acestui bun de patrimoniu dar și la a crea în jurul acestuia un centru pentru activități diverse. Iar în perspectivă, se gândesc și la reabilitarea clădirii însă asta se va întinde pe perioada mai multor ani”.
Dan Mirea, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, consideră revitalizarea conacului prilejul perfect pentru activități culturale și educaționale pentru publicul de toate vârstele. „Vizitatorii pot vedea live cum lucrează artizanii, se pot bucura de diverse ateliere și concerte și pot pleca acasă cu multe fotografii și amintiri dragi”. La nivel mondial, proiectele de renovare ale conacelor de epocă includ scopul comun de a căuta un echilibru armonios între trecut și modern, păstrând în același timp autenticitatea proprietății. Într-adevăr, respectul pentru istorie stă la baza renovării unor asemenea conace.
Potrivit Dreamer, arhitecții și designerii specializați în acest domeniu caută să păstreze și să restaureze elemente originale, cum ar fi fresce, podele din lemn fin și detalii arhitecturale unice. Una dintre sarcinile principale ale experților în domeniu este de a păstra integritatea istorică, adaptând-o în același timp la nevoile prezentului, pentru o fuziune între vechi și modern, tradiție și inovație.
Renovarea conacelor istorice în imobiliare de lux depășește simpla conservare. Specialiștii lucrează pentru a conferi o atmosferă de lux atemporal fiecărei camere. De la bucătării până la sufragerie, fiecare spațiu este conceput pentru a reflecta stilul de viață sofisticat al proprietarilor, menținând în același timp o legătură tangibilă cu istoria reședinței.
Citiți și: Se vinde Palatul Bragadiru – bijuterie a Capitalei. Suma pusă în joc