Companiile din energie sunt, în lipsa unui program de țară pe termen lung, care să urmărească în primul rând interesul național, ținta unor grupuri de interese interne și externe de care ezitările guvernanților de la București reușesc cu greu să le apere. În timp ce alții își naționalizează sistemele de energie, la noi companiile din domeniu sunt jucate la ruleta privatizărilor.
Companiile din energie, cerute a fi privatizate prin PNRR
Companiile din energie au devenit, în contextul crizei energetice de la nivelul Uniunii Europene, obiect predilect de preocupare pentru guvernele naționale, care urmăresc întărirea controlului asupra sistemelor energetice, pentru a asigura securitatea propriilor economii.
Cel mai relevant exemplu este decizia Franței din 2022 de a naționaliza integral compania de stat Électricité de France (EDF), pe care o controla, anterior adoptării acestei decizii, în proporție de 84%.
Guvernul de la Paris a justificat această decizie prin posibilitatea de a subvenționa prețurile din energie, pentru agenții economici și populație, fără a se lovi de o eventuală opoziție a unor acționari minoritari.
În România, în schimb, lucrurile stau exact pe dos și în jurul ”perlelor” statului român din domeniul energiei roiesc diverse interese ale unor băieți deștepți din țară sau din exterior.
Companiile cotate la Bursa de Valori București (BVB) la care Ministerul Energiei are participații sunt Hidroelectrica (80% din acțiuni), Romgaz (70%), Nuclearelectrica (peste 82%), Electrica SA (49,8%), Rompetrol Rafinare (44,7%), OMV Petrom (peste 20%), Conpet (aproape 59%) și Oil Terminal (87,7%).
Ministerul are dețineri și la societăți nelistate, inclusiv una minoritară semnificativă de aproape 32% la E.ON Energie România.
La acestea se adaugă Transgaz, singurul transportator național de gaze naturale și Transelectrica, care deținute de Ministerul Economiei în proporție de sub 59%.
În plus, guvernul de la București s-a angajat, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență – PNRR, că va lista pe bursă cel puțin trei companii din domeniul energiei și al transporturilor.
Secretarul general adjunct al Guvernului, Adrian Ţuţuianu, anunța în vara anului trecut că decizia asupra companiilor care vor fi listate la bursă se va lua ”undeva până în septembrie 2024”, în condițiile în care termenul stabilit prin PNNR este al doilea trimestru din 2026.
El a explicat că există un grup de lucru pe această temă, pe care îl conduce şi din care fac parte reprezentanți din Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei și Secretariatul General al Guvernului.
Companiile din energie depind de ”răzgândelile” lui Burduja

Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, se declara de altfel, în septembrie 2024, a fi un mare susținător al ideii de a lista bursă companiile din energie ale statului român.
”Mă bucur să susțin piața de capital. O voi face întotdeauna. Susțin listarea companiilor din energie, listări noi, poate pentru companii de tipul SAPE (Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie – n.r.), sau listări de pachete adiționale pentru companiile care deja se regăsesc pe Bursa de Valori București, Aceasta este poziția mea. De ce? Din două motive. Piața de capital are nevoie de resurse adiționale, deci are nevoie să-și crească oferta. Așa cum a fost listarea Hidroelectrica, putem avea și alte listări de succes (…).”, declara Burduja în cadrul unui eveniment dedicat pieței de capital.
Doar că, așa cum ministrul Energiei s-a răzgândit peste noapte în ceea ce privește avantajele programului Green Deal, al cărui mare susținător a fost și împotriva căruia tună și fulgeră azi, la fel și-a schimbat poziția și în ceea ce privește listarea la bursă a companiilor naționale cu rol strategic, descoperind între timp că aceste companii pot fi obiectul unor încercări de preluare ostile.
Astfel, în ultima perioadă au existat tentative de preluare a unor companii energetice românești listate pe bursă, fiind folosite mai multe metode, relevă un răspuns al Ministerului Energiei transmis la solicitarea HotNews.
Ministerul Energiei nu a dorit să facă publice numele companiilor asupra cărora s-a observat o creștere a tentativelor de preluare ostilă, motivând că sunt societăți listate la bursă, arată sursa citată.
Trebuie însă amintit faptul că Guvernul a aprobat în decembrie 2024 o ordonanță de urgență, inițiată chiar de Ministerul Energiei, cu modificări legislative care permit ministerelor să-și majoreze participațiile la companiile la care sunt acționare, majoritare sau minoritare, în scopul prevenirii ”preluării ostile” sau a ”decapitalizării” acestora.
Printre justificările măsurii se numără și ″necesitatea planificării economiei naționale pentru apariția unor situații excepționale precum războiul, starea de asediu sau de urgență, mobilizarea parțială sau totală a trupelor armate, în contextul războiului de la granița României și atacurilor hibride asupra diverselor sectoare din economia națională″. Eventualele decizii de achiziții de acțiuni vor fi luate de către fiecare ministru, în baza mandatelor acordate de Guvern prin hotărâre.
Cazul Nuclearelectrica
Nuclearelectrica a anunțat în urmă cu doar câteva zile, printr-un comunicat publicat pe site-ul Bursei de Valori București, că Adunarea Generale a Acționarilor a aprobat contractul de aproape două miliarde de euro pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă.
Compania Națională “Nuclearelectrica” SA este compania națională românească producătoare de energie electrică, termică și combustibil nuclear și funcționează sub autoritatea Ministerului Energiei, statul român deținând 82,49% din acțiuni, iar alți acționari 17,50%, după listarea companiei la bursă în 2013.
Nuclearelectrica are un rol major la nivel național, contribuind cu energia nucleară la peste 18% din producția totală de energie și cu 33% din producția totală de energie fără CO2 din România.
Sursele noastre ne-au dezvăluit însă că Nuclearlectrica a fost de curând obiectul unor puternice presiuni ale unor grupuri de interese din țară, vizând o listare suplimentară pe bursă a companiei.
Procesul a fost, cel puțin deocamdată, amânat, dar nu se știe ce rezervă viitorul, în condițiile intereselor uriașe care vizează companiile din energie.