Compania SpaceX a lansat Starship – racheta gigant, joi, din sudul statului Texas, în cel de-al patrulea zbor de încercare, potrivit Reuters. De data aceasta a fost o reușită.
Compania lui Elon Musk a efectuat a patra lansare test a rachetei Starship, cea mai mare din istorie, de la baza Starbase, de lângă Boca Chica, Texas, relatează CNBC. La câteva minute după lansare, propulsorul rachetei s-a prăbușit cu succes în Golful Mexic, o nouă realizare importantă pentru dezvoltarea acesteia. Este pentru prima dată când SpaceX a reușit să recupereze propulsorul întreg – o astfel de manevră controlată este esențială pentru atingerea obiectivului companiei de a putea lansa racheta și ateriza periodic, o practică pe care a transformat-o în rutină cu rachetele sale Falcon 9.
Zborul de încercare de joi și-a propus să bifeze cu succes etapele atinse în zborurile anterioare.
Space X și exploziile spectaculoase
Racheta Starship, construită de compania SpaceX pentru a transporta astronauţi spre Lună şi apoi spre Marte, şi-a încheiat zborul de încercare pe luna martie într-un mod nefericit. SpaceX a confirmat că naveta a fost pierdută în timpul reintrării în atmosferă.
Cu o înălţime de 120 de metri, Starship este cea mai mare şi mai puternică rachetă din lume. Lansarea în acest al treilea zbor test a avut loc de la baza spaţială „Starbase”, aparţinând SpaceX, de la Boca Chica, în sudul Texasului. Compania miliardarului Elon Musk pariază pe Starship pentru a-şi îndeplini ambiţiosul obiectiv de a transforma omenirea într-o specie multiplanetară prin colonizarea planetei Marte. Succesul acestei rachete este, de asemenea, extrem de important şi pentru NASA, care contează pe acest sistem de propulsie pentru a-şi trimite astronauţii pe Lună în cadrul misiunii Artemis 3, prevăzută pentru anul 2026. Racheta este formată din două trepte: treapta de propulsie Super Heavy şi treapta superioară, Starship, care a dat numele întregii rachete.
După aproximativ o oră de la lansare, racheta a rezistat reintrării în atmosfera terestră, iar compania a confirmat că s-a prăbușit în Oceanul Indian pentru a-și încheia misiunea. „Aterizare confirmată!” a anunțat SpaceX pe rețeaua de socializare X. La scurt timp după încheierea misiunii, administratorul NASA, Bill Nelson, a felicitat SpaceX pentru progresul obținut.
„Suntem cu încă un pas mai aproape de a aduce omenirea înapoi pe Lună prin Artemis – apoi ne îndreptăm privirea spre Marte”, a transmis Nelson printr-o postare pe rețelele de socializare. La bordul celui de-al patrulea zbor spațial al navei spațiale nu se aflau persoane. Conducerea companiei a precizat anterior că SpaceX spera să efectueze sute de misiuni Starship înainte ca racheta să aibă la bord vreun echipaj.
Cum învață Space X din distrugeri
SpaceX a dorit, de asemenea, să testeze deschiderea trapei care ar putea fi folosită în viitor pentru a elibera mărfuri, de exemplu sateliţi, în spaţiu. Metoda folosită de SpaceX pentru construcţia rachetelor Starship este diferită de metoda folosită de agenţiile spaţiale naţionale sau de alte companii. Spre deosebire de acestea din urmă, care folosesc banii contribuabililor, SpaceX foloseşte fonduri proprii, fapt care îi permite să-şi asume mai multe riscuri.
Compania se mândreşte, de asemenea, cu o tehnică de dezvoltare iterativă, bazată pe teste succesive legate între ele într-un ritm rapid – chiar dacă uneori se sfârşesc cu explozii impresionante. Lecţiile învăţate din aceste eşecuri permit operarea unor modificări rapide şi revenirea la noi teste. Printre obiectivele misiunii se numără deschiderea unei trape care ar putea fi folosită în viitor pentru a elibera mărfuri, de exemplu sateliţi, în spaţiu, precum şi „o demonstraţie de transfer de combustibil” în zbor. Potrivit presei de specialitate, acest transfer se produce între două rezervoare din interiorul rachetei.
Dezvoltarea acestei funcţii este esenţială, deoarece pentru a ajunge pe Lună, Starship va trebui să se alimenteze o dată în spaţiu prin joncţiunea cu o navă-rezervor, care va funcţiona ca un fel de „benzinărie spaţială”.
Citiți și: Cercetătorii români produc componente care ajung în Cosmos /FOTO
