Comorile Muzeului de Istorie a României au povești infinite, care nu pot fi cuprinse în totalitate. În acest muzeu au intrat, de-a lungul timpului, zeci de mii de bunuri cu valoare memorială și istorică, donate de familiile unor personalități, de colecționari.
Astfel, prin aceste gesturi de mare generozitate, patrimoniul muzeului a fost completat cu obiecte de mare valoare, referitoare la istoria politică, socială, economică, militară și culturală a României.
Cum ar fi corespondența Haricleei Darclée, documentele referitoare la Conferința de Pace de la Paris (1947), manuscrisele lui Vasile Alecsandri, arhiva Clara Haskil, colecția de decorații, diplome și documente ale lui Nicolae Iorga. Sau primul premiu Nobel obținut de un român și colecția de obiecte personale și fotografii ale lui Carol al II-lea. Ori obiectele, fotografiile și documentele donate de personalități ale vieții artistice românești sau de urmașii acestora (Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Carmen Petra Basacopol, Anda Călugăreanu).
Toate acestea și multe altele pot fi văzute în cadrul expoziției temporare „DAR. Donaţii, achiziţii, recuperări, descoperiri arheologice”, deschisă la MNIR până în septembrie, de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00. În cadrul expoziției, publicul va avea ocazia să admire carnetul intim și albumele de cărți poștale și fotografii ale reginei Maria, pocalul breslei minerilor germani din Țara Bârsei (datând din secolul al XVI-lea), hărți din perioada secolelor XVII-XVIII, documente ale unor personalități importante (Vasile Goldiș, Armand Călinescu, Theodor Pallady), fotografii de atelier, rarități filatelice, decorații, armament și multe, multe alte comori.
Comorile recuperate în urma unor operațiuni judiciare
Dacă nu știați, colecțiile Muzeului Naţional de Istorie a României s-au îmbogăţit, de-a lungul timpului, cu numeroase bunuri de patrimoniu recuperate de autorităţile române. Aceste obiecte, rezultate în urma braconajului arheologic, exportate sau traficate ilegal, au fost recuperate în urma unor operațiuni judiciare desfășurate atât pe teritoriul României, cât și în străinătate (prin aplicarea convenției UNIDROIT).
În strânsă colaborare cu autoritățile judiciare din Polonia, Belgia, Statele Unite, Germania, Irlanda, Spania, Italia, Elveția etc. Experții acreditați ai MNIR au participat la numeroase astfel de cazuri de recuperare a patrimoniului, rezultatele muncii lor regăsindu-se și în îmbogățirea colecțiilor muzeului și, implicit, a patrimoniului cultural național, cu artefacte de valoare excepțională. În expoziție se găsesc monede antice din aur și argint, bijuterii antice și medievale (fibule, inele, brățări, aplice), piese de harnașament, dar și plăcile din bronz conținând „legea municipală” a orașului Troemis, emise în timpul împăratului Marcus Aurelius (161 – 180 p. Chr.).
Comorile au o importanță deosebită
Puțin cunoscută publicului, dar fundamentală pentru muzee, este munca de descoperire a bunurilor de patrimoniu din colecții private, din anticariate, de la case de licitații din țară și din străinătate și apoi lungul proces al achiziționării acestora. Achizițiile au o importanță deosebită mai ales dacă ținem cont că trebuie umplute „golurile” patrimoniale generate de restricțiile de natură politico-ideologică, din perioada de până în 1989.
Și care aveau, potrivit MNIR, legătură cu anumite perioade, teme sau personalități istorice (monarhia, viața cotidiană în România Modernă sau în perioada interbelică, cele două războaie mondiale, minoritățile naționale, ca să amintim doar câteva). Acest patrimoniu, astfel recuperat, este și va fi prezentat publicului în expozițiile temporare și permanente, ori pe platformele on-line.
În anul 1972, la momentul deschiderii pentru public a Muzeului Naţional de Istorie a României, în colecţiile instituţiei se aflau în jur de 50 000 de bunuri culturale. În cei 52 de ani de la inaugurare, patrimoniul muzeului a crescut de mai bine de zece ori (fără a socoti aici şi Colecţia Filatelică a României, cu cele peste 16 milioane de bunuri ale sale). „Crearea acestui muzeu a fost o provocare pentru autorităţi, dar şi pentru specialişti, deoarece a reprezentat o proiecţie, mai concentrată, a întregului sistem al muzeelor de istorie din ţară”, subliniază reprezentanții muzeului. Primul director al muzeului, între 1970-1971, a fost Ion Ardeleanu. El a fost urmat de Florian Georgescu (fost director al Muzeului de Istorie și Artă al Municipiului București), care s-a aflat la conducerea instituției până în anul 1985.
Comorile muzeului își continuă menirea
Această creştere se datorează donaţiilor primite de muzeu, achiziţiilor de obiecte de patrimoniu, descoperirilor efectuate pe şantierele arheologice (sistematice şi preventive) şi recuperării, de către autorităţile române, a patrimoniului obţinut şi traficat în mod ilicit.
„Vom contianua să publicăm mărturii privind activitatea instituției de-a lungul timpului, fotografii de arhivă, afișe ale evenimentelor pe care muzeul le-a organizat sau la care a participat în anii de existență. Nu lipsesc nici informațiile legate de istoria muzeului dar și a clădirii care îl adăpoștește. De asemenea, vă invităm la o călătorie prin 50 de castre de pe frontierele romane din România și la o incursiune virtuală prin colecțiile muzeului”, mai adaugă cei de la MNIR.
S-a lansat catalogul „Revendicând Pământul”
Muzeul Național de Istorie a României și partenerii săi din cadrul proiectului „Tradiție în lut – În siajul artiștilor ceramiști” au lansat pe 1 august catalogul expoziției „Revendicând Pământul”, deschisă la Muzeul Național de Istorie a României până la finalul lunii august a.c. și despre care ați putut citi pe oficiuldestiri.ro.
O expoziție care valorifică tandemului colecții particulare – colecții muzeale, și a readus în atenția publicului o lume pe cale de dispariție, prin etalarea unor opere de artă de factură populară, care exprimă specificul zonelor etnografice și geografice românești. Multe dintre aceste piese sunt unicat și nu au mai fost expuse vreodată. Expoziții similare au fost deschise la Muzeul Național al Țăranului Român din București și la Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat.
Citiți și: Vrei să cunoști lumea? Proiectul artistic de la Muzeul Țăranului
