Coaliția PSD-PNL negociază un pachet de măsuri fiscale pentru a acoperi gaura bugetară de câteva zeci de miliarde de lei și pentru ca România să se încadreze în deficitul negociat cu Comisia Europeană, de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB). Pachetul fiscal are scopul de a acoperi o gaură suplimentară la buget, peste deficitul bugetar de 4,4% din PIB, asumat prin legea bugetului. Coaliția nu și-a asumat o reformă a administrației publice centrale și locale în plin an pre-electoral.
Mai mult, potrivit unor surse politice citate de G4media, liderii coaliției PSD-PNL au decis în ședința de luni principalele măsuri fiscale pentru acoperirea deficitului bugetar. Măsurile vor fi introduse prin ordonanță de urgență și se vor aplica în două trepte: unele de la 1 octombrie, altele de la 1 ianuarie 2024.
Deciziile au fost luate într-o ședință desfășurată luni și la care au participat Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Marcel Boloș (ministrul Finanțelor), Adrian Câciu (ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene) și alți lideri PSD și PNL.
Tăierile de cheltuieli asumate de coaliția PSD-PNL:
- desființarea a circa 200.000 de posturi neocupate de la stat
- renunțarea la unele garanții de stat pentru companiile de stat
- renunțarea la unele cheltuieli minore în ministere
- dispariția cotei de TVA de 5%, care se aplica acum unor produse și servicii precum manualele, publicațiile, serviciile hoteliere, casele cu suprafețe mai mici de 120 mp. Trecerea acestora la cotă de impozitare de 9%
- păstrarea a doar două cote de TVA:19% pentru majoritatea bunurilor și serviciilor, și 9% pentru mâncare, mâncarea pentru animale, medicamente, dispozitive medicale. Nu e clar în acest moment dacă pentru mâncarea din restaurante TVA va rămâne la 9% sau va crește la 19%
- muncitorii din construcții și agricultură vor plăti contribuțiile la sănătate, adică 10% din venitul brut. Ei erau scutiți în acest moment de această contribuție
- scutirea de plata impozitului pentru angajații din IT va fi valabilă doar pentru veniturile sub un anume plafon, care urmează să fie stabilit. Veniturile peste acel plafon vor fi impozitate cu 10%
- introducerea unui impozit nou de 1% pentru clădirile rezidențiale care cumulat depășesc valoarea de 500 de mii de euro
- microîntreprinderile vor fi impozitate cu 1% din cifra de afaceri dacă cifra de afaceri e sub un anumit prag (de 300.000 de euro, dar e posibil să se modifice) și cu 3% pentru o cifră de afaceri cuprinsă între acest prag și plafonul actual de 500.000 de euro, potrivit sursei citate.
„Pe partea de reformă și investiții, suntem foarte lenți sau chiar încăpățânați”
Președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, Dragoș Pîslaru, spune, într-un interviu pentru Gândul, că, pe partea de reformă și investiții, România este mult mai lentă decât până acum, iar pe partea de revizuire, Guvernul a renunțat deja la lucruri care erau importante, cum sunt cele din sectoarele de educație și sănătate.
Europarlamentarul a mai spus că dacă deficitul bugetar „nu este scăzut sub 5,7%, adică atât cât a fost anul trecut, cel mai probabil în martie, anul viitor, Comisia Europeană va fi forțată să atragă partea de penalizare care include suspendarea temporară a fondurilor.”
„Guvernul a transmis acest plan de renunțare care include, printre altele, măsuri din sectoarele de sănătate și educație, pentru care, dacă vă aduceți aminte, acum trei luni de zile, atrăgeam atenția că nu ar trebui să renunțăm la măsuri din aceste categorii.
Deci, una peste alta, pe partea de reformă și investiții, suntem foarte lenți sau chiar încăpățânați, iar pe partea de revizuire, am renunțat deja la niște lucruri care, din perspectiva mea și cred că și a românilor, erau importante, și este vorba de sectoarele de educație și sănătate”, a spus președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale.
Guvernul vrea un sistem bugetar ”mai suplu şi mai eficient”
Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, spune că Guvernul îşi doreşte un sistem bugetar ”mai suplu şi mai eficient”, care să ducă la un echilibru între ce produc cei din mediul privat și cheltuielile publice, urmând să fie făcute economii din cheltuieli directe şi indirecte.
Potrivit ministrului, nu vor mai fi făcute angajări, iar şefii de birouri vor fi remuneraţi conform numărului persoanelor din subordine, nu al posturilor.
Ministrul Muncii a explicat cum sunt remuneraţi şefii de birouri din instituţiile publice în funcţie de posturile din subordine.
”Se ţine cont de numărul de posturi din organigramă, nu de numărul de posturi ocupate în organigramă (…) Şi atunci acesta este principiul prin care premierul Marcel Ciolacu taie în carne vie şi vine cu această idee de a veni cu o reformă care să aducă o administraţie eficientă şi suplă”, susține noul ministru al Muncii.
Ciolacu: „Nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat însă că rectificarea nu va aduce impozite noi și nici creșteri ale impozitelor și taxelor existente.
„Anul acesta, trebuie să ne încadrăm într-un deficit pe 4,4%. Există o execuţie bugetară până la jumătatea anului, raportată de Ministerul de Finanțe şi este normal să avem şi o analiză, pentru că obiectivul României este de a se încadra în acest deficit, astfel încât dobânzile de refinanțare să nu crească”, a spus primul-ministru.
Marcel Ciolacu a subliniat că nerespectarea acordului cu Comisia Europeană în privința deficitului bugetar poate să influențeze eventualele fonduri europene adresate României și să afecteze implementarea reformelor din PNRR.
„Am avut până acum două sau trei întâlniri. Este evident că trebuie luate anumite măsuri, nu numai de reducere, ci şi în ceea ce priveşte veniturile, lucrul acesta se știa încă din luna mai, în urma avertismentului venit de la Comisia Europeană. (…)
Nu se va mări niciun impozit. Nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat în acest moment. Nu eu, Marcel Ciolacu, şi nici PSD nu am contribuit la proiectul PNRR, dar este un lucru asumat de către statul român şi vom încerca să scoatem cât mai mult din excepţii, mai ales că avem un jalon de îndeplinit, asumat în PNRR”, a mai spus premierul Ciolacu.
Aproape 53 de miliarde de lei, cheltuielile cu salariile bugetarilor
Deficitul bugetar a urcat la 2,32% din PIB după primele cinci luni din acest an, mai exact de la 1,72% din PIB la finalul lunii aprilie, în condițiile realizării unor venituri totale de 197,54 miliarde de lei, în creștere cu 10,4%. Au fost înregistrate însă și cheltuieli de 234,45 miliarde de lei, în urcare cu 17,3%, potrivit datelor transmise la finalul lunii iunie de Ministerul Finanțelor.
Cheltuielile de personal au însumat 52,82 miliarde de lei, în creștere cu 9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 14,41 miliarde de lei
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,49 miliarde de lei ca urmare a prefinanţării în primele cinci luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023.
Astfel, după primele cinci luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 57,4% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 82,3 miliarde de lei, în creştere cu 11,1%
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele cinci luni ale anului 2023 au fost în sumă de 1,65 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.
În ceea ce privește cheltuielile cu subvenţiile, acestea au fost de 8,08 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,51 miliarde de lei), care reprezintă 31,04% din totalul subvenţiilor.
Alte cheltuieli au fost de 4,07 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 20,11 miliarde de lei, cu 48,9% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 25,51 miliarde de lei, în creştere cu 55,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 16,45 miliarde de lei.
De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 59,8% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.