Codul roșu din București a creat turbulențe pe scena politică din România, împărțind apele într-un fel în care nici Moise nu ar fi făcut-o din zece încercări. Și nu e vorba despre Moise de la PMP, care încă mai visează să îi ia faima, gloria și caimacul lui Eugen Tomac, care, spre surprinderea lui, a tras paiul lung de la președintele Nicușor Dan.
În fine, au curs litri de cerneală, s-au făcut bătături la buricele degetelor de la atâta scris, dar au și curs lacrimi de crocodil pe platformele de socializare, cele mai multe venite de la părinții corporatiști care s-au trezit cu copilașii acasă, spre bucuria cadrelor didactice cărora le-a crescut Ilie Bolojan norma, tensiunea și glicemia mai mult decât nivelul ciclonului care a lovit România.
Mulți s-au plâns că au fost închise școlile, fără a realiza că învățământului românesc e de mult sub nivelul mării. Cel mai probabil așa va rămâne mult și bine, căci 6% din PIB nu este altceva decât o apă de ploaie. Pardon, de ciclon!
Cel mai fericit a fost domn’ primar Stelian Bujduveanu, care a putut poza voios și fericit în Salvatore della Capitale. Pentru prima dată, primarul interimar al Bucureștiul s-a putut lăuda că în administrația publică locală nu s-a întâmplat nimic care să genereze un breaking news. De altfel, Stelian Bujduveanu a avut mai multe emoții cu furtuna din Poliția Locală a Municipiului București decât cu Barbara venită să dilueze berile și licorile din Centrul Istoric înaintea meciului cu frații noștri de peste Prut.
În fond și la urma urmei, Bucureștiul a trecut printr-o furtună într-un pahar cu apă în jurul căruia unii politicieni dependenți de marketing electoral au vrut să facă valuri, dar au sfârșit făcând spume.
P. S. În cazul în care Inteligența Artificială depășește logica ta naturală, facem precizarea următoare: ACESTA ESTE UN PAMFLET ȘI TREBUIE TRATAT CA ATARE!
