Când o țară întreagă intră în alertă pentru o ploaie care n-a fost potop, iar copiii din București stau acasă cu ghiozdanele goale, cineva trebuie să iasă să explice. Și cine altcineva decât omul care explică orice de ani buni: Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
Doar că de data asta, explicația a fost mai lungă decât furtuna.
Arafat: Nu noi decidem codurile. Noi doar le anunțăm cu responsabilitate panicată.
„Codurile nu le stabilește DSU. Le stabilesc experții de la Agenția Națională de Meteorologie, de la Apele Române, de la Institutul Național de Hidrologie”, a spus Arafat, cu aerul unui om obosit să fie învinuit pentru vreme.
Practic, traducerea pentru public ar fi: noi doar transmitem ce spun alții, dar facem suficient zgomot cât să se audă până în ultima sufragerie.
Șeful DSU a explicat că există două tipuri de coduri si anume, cele stabilite din timp, „pe bază de modele și calcule”, și cele urgente, „now-casting”, când totul se schimbă brusc.
„Codul de acum a fost stabilit din timp. Nu noi l-am dat, dar trebuia să reacționăm. Nu e obligatoriu să se producă impactul, dar trebuie să fim pregătiți pentru el”, a declarat Arafat.
Cu alte cuvinte, nu s-a întâmplat nimic, dar era important să știm că putea să se întâmple.
„Ne bucurăm că nu s-a întâmplat nimic și nu ne cerem scuze pentru asta.”
Citatul care a aprins spiritele:
„Faptul că nu s-a întâmplat un dezastru, o catastrofă, nu ne cerem scuze pentru acest lucru. Ne bucurăm că nu s-a întâmplat nimic.”
Este poate una dintre cele mai sincere declarații ale unui oficial român din ultimii ani. O sinceritate care însă sună a autoapărare. „Incompetenți am fi fost dacă nu făceam nimic”, a adăugat Arafat.
Corect, dar și ironic, pentru că părinții care și-au reorganizat ziua si școlile închise de panică preventivă n-ar spune că „nu s-a întâmplat nimic”.
Capitala s-a speriat de prognoză, nu de furtună.
La București, decizia de a închide școlile a venit ca un ordin militar. Pe baza avertizării, Comitetul pentru Situații de Urgență a decis: toți acasă.
„Primele măsuri de închidere au fost luate în Constanța, apoi în Ialomița, Călărași, Giurgiu, Ilfov și București”, a precizat Arafat.
Rezultatul? O capitală blocată de… precauție.
„Până la ora 10:00, am avut peste 1.500 de apeluri la 112 în București-Ilfov, legate de efectele codului”, a mai spus secretarul de stat.
În realitate, bilanțul arată modest: câțiva copaci căzuți, acoperișuri afectate și o mașină zgâriată de o creangă rebelă. Pentru unii, dovada clară că sistemul a reacționat excesiv. Pentru alții, că sistemul a reacționat, punct, ceea ce, în România, e deja o raritate.
„E normal să fim preventivi. Ce să facem, să nu mai anunțăm nimic?”
Arafat a lansat o tiradă de retorică defensivă:
„Ce trebuia să facem, să nu luăm măsuri? Să nu anunțăm nimic și să ne trezim cu victime?”
Tonul a fost ferm, dar și ușor iritat. Ca un profesor care explică aceleași lucruri unor elevi care n-au învățat nici după 10 repetenții.
„Am avut oameni care au murit din cauza unor obiecte căzute de pe clădiri. Dacă nu anunțăm, suntem acuzați că nu facem nimic. Dacă anunțăm, suntem acuzați că panicăm. Ce ați prefera?”, a întrebat Arafat.
Problema este că, între o avertizare utilă și o alarmă colectivă, există o linie subțire. Și când copiii stau acasă pentru o prognoză exagerata, linia devine vizibilă.
Bucureștenii, între sarcasm și oboseală
Pe rețelele de socializare, reacțiile au fost previzibile:
„A plouat cât să spele trotuarul, dar școlile au fost închise ca la uragan.”
„Să mai anunțe o zi liberă și pentru vânt ușor. Copilul are test la mate.”
„Cod roșu de ridicol. Țara se oprește la prima prognoză greșită.”
O parte dintre comentarii au fost și mai dure, acuzând autoritățile de teatru preventiv și panică instituționalizată.
Arafat a avertizat, însă, că multe reacții ar fi manipulări.
„Pe social media apar manipulări și nici nu știți cine e în spatele conturilor. Se ia o idee și se potențează împotriva autorităților.”
Dar și această replică a sunat defensivă. Când populația obosită ironizează avertismentele meteo, nu vorbim despre conspirații online, ci despre o lipsă cronică de încredere în autorități.
E mai bine să pară că exagerezi, decât să fii nepregătit.
„Am avut coduri roșii și acum o săptămână. Nu s-a întâmplat nimic atunci, dar în Bulgaria, la vecini, au murit trei oameni. Deci mai bine exagerăm decât să regretăm”, a spus Arafat.
E un argument real, dar spus cu tonul unui om care pare mai supărat pe reacțiile românilor decât preocupat de siguranța lor.
În final, secretarul de stat a lăsat o întrebare retorică, aproape amară:
„Ce vreți să facem la următorul cod roșu? Să nu luăm măsuri, că o să fie ca data trecută?”
O frază care rezumă perfect ruptura dintre autorități și cetățeni: instituțiile se apără, oamenii râd, iar ploaia trece.
Până la urmă, nu ploaia a fost problema, ci inundația de explicații. Arafat a vorbit calm, dar defensiv, dând impresia că DSU trebuie să se justifice pentru faptul că… s-a pregătit.
Iar părinții, profesorii și elevii privesc spre cer și se întreabă: „De ce am stat azi acasă?”
Răspunsul, după tonul autorităților, ar fi simplu:
Pentru că e mai sigur să stai în casă decât să ieși într-un stat care reacționează mereu prea mult sau prea târziu.
