Conform celei mai recente prognoze a echilibrului energetic publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), resursele energetice vor creşte într-un ritm mediu anual de 0,1% în perioada 2024-2027. Această creştere va fi mai mare în cea de-a doua jumătate a perioadei şi va atinge un vârf de 1% în 2026.
Se preconizează o scădere de 1,4% la 41.581 milioane tone echiplențiale de petrol pentru 2024, urmată de o creștere ușoară de 0,1% la 41.614 milioane tep pentru 2025. Pentru anul 2026 se estimează o creștere de 1% până la un total de 42.022 milioane tep și pentru anul următor se prevede o creștere suplimentară de 0,7%, ajungând la un total de 42.304 milioane tep.
Prognoza energiei primare și electrice: scădere generală, dar creșteri în energie regenerabilă și gaze naturale până în 2027
Producţia internă de energie primară va înregistra o scădere pe orizontul de prognoză, cu excepţia anului 2027 când se prevede o uşoară redresare sub 1%. Se estimează un ritm mediu anual de minus 0,5%, motivat de diminuarea producţiei de cărbune şi ţiţei.
Potrivit estimărilor, producţia de energie primară va scădea la 31,535 milioane tep în 2024 (-2,3%), la 21,465 milioane tep în 2025 (-0,3%), la 21,430 milioane tep în 2026 (-0,2%) şi va creşte uşor la 21,624 milioane tep în 2027 (+0.9%).
În ceea ce privește producția de energie electrică, se preconizează o creștere medie anuală de 2,7% în industria energiei regenerabile, pentru perioada 2024-2027. Această creștere va fi susținută, în special în ultimul an a prognozei, de noile investiții în hidrocentralele din Cornetu Avrig, Surduc-Siriu și Siret Cosmești-Movileni.
Se așteaptă o creștere în producția de gaze naturale, cu o dinamică mai lentă în 2024 ca urmare a performanțelor statistice din primele patru luni. Apoi, se preconizează că ritmul de creștere va accelera până la 3,4% în 2027.

Prognoza energetică: creștere a randamentului gazelor naturale
În nota de prognoză, se menționează că randamentul pentru transformarea gazelor naturale în energie electrică a crescut ușor datorită intrării în exploatare a unor noi grupuri energetice cu turbină cu ciclu combinat, cum ar fi proiectul de la Ișalnița.
În sectorul producţiei de ţiţei se prevede un declin anual de aproximativ 2,2%, reflectând continuarea trendului descendent.
În plus, producţia de energie nucleară a fost stabilă în tot intervalul prognozei, cu creşteri planificate ale capacităţilor de producţie începând din 2027.
Potrivit raportului CNSP, se estimează că importurile de resurse energetice primare vor reveni la o tendință ascendentă după o micșorare în 2023-2024. Această evoluție va fi cauzată mai ales de importul de petrol, cărbune și cocs.
După o estimare de scădere cu 0,5% până în 2024 (la 15,486 milioane tep), importurile de energie vor crește cu 0,7 milioane tep în 2025 (la 15,59 milioane tep), apoi cu încă 2,8% în 2026 (la 16,633 milioane tep) și cu încă 0,5% în 2027 (la 16,12 milioane tep).
„Aceste resurse sunt concepute pentru a sprijini consumul intern, în timp ce îmbunătățesc activitatea industrială din ramuri precum chimia și metalurgia, precum și exporturile”, a declarat CNSP.