Cititul, un lux în România? Se pare că da, potrivit ultimelor analize, iar acest lucru duce la ceva îngrijorător: avem cea mai mică piață de carte din UE, pe cap de locuitor. De ce se cumpără din ce în ce mai puţine cărţi în țara noastră.
O statistică Eurostat din 2019 arăta că numărul românilor care cumpără cel puțin o carte într-un an nu trecea de 1,3 milioane. După 2019 se știe ce a urmat…
În ultimii ani, preţul volumelor a tot crescut, iar mulţi românii au tăiat lectura de pe lista de activităţi. În timp ce unele edituri s-au închis, cele care au rezistat fac eforturi să rămână pe piaţă şi reduc numărul de titluri scoase anual. Asociaţiile de profil spun că mai multe taxe ar aduce industria în colaps şi cer statului să le ajute. Astfel, cititul începe să devină un lux în România.
În ultimul an, cărţile s-au scumpit, în medie, cu 16 procente, aşa că românii aleg să vâneze oferte la târgurile de profil. Peste jumătate dintre români nu au citit nici măcar o carte în ultimul an. Cei mai dezinteresați de lectură sunt cei cu vârste cuprinse între 65 şi 74 de ani. În timp ce persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 49 de ani spun că nu au timp să citească.
Iar asta face ca România să aibă cea mai mică piață de carte, pe cap de locuitor, din întreaga Uniune Europeană. Inclusiv puterea de cumpărare tot mai scăzută a românilor ne-a adus în această situaţie. Şi editurile spun că le este tot mai greu să păstreze preţuri accesibile.

Cititul, un lux în România? „Oamenii preferă să îşi cumpere bunuri de bază”
Anca Dumitrescu, reprezentant editură: „Dacă înainte de pandemie reuşeam să scoatem 10-12 titluri pe an, începând cu anul 2021 am redus la jumătate numărul de titluri pe care le scoatem”, spune Anca Dumitrescu, reprezentant editură, pentru TVR. „Nu sunt mai scumpe decât anul trecut sau decât acum 2 ani. Facem un efort pentru a le menţine la acest nivel”, este de părere un alt reprezentant de editură, Roxana Petrescu.
Nu în ultimul rând, aflăm un adevăr crud: „Oamenii preferă mai degrabă să îşi cumpere bunuri de bază înainte de a achiziţiona produse culturale. Am trecut prin multe crize în ultimii ani: a hârtiei, prin faptul că digitalul începe să înlocuiască analog”, concluzionează Anda Robescu, reprezentant editură.
Iar preţul unei cărţi va creşte în continuare, odată cu majorarea salariului minim pe economie. Mihai Mitrică, Asociația Editurilor din România, mărturisește că „librăriile de carte din România, trebuie spus, sunt pe pierdere constant. Sunt alimentate cu bani pe care îi aduc acţionarii din altă parte. Sperăm ca de anul viitor să nu ne trezim cumva cu noi şi noi taxe”, a declarat el pentru TVR.
Cititul, un lux? De ce nu se mai citește? „Pentru că mămicile le pun în mână copiilor tablete și telefoane”
„Suntem pe ultimul loc în Europa. Prin parcuri nu mai miroase a cerneală proaspătă, tocmai ieșită din tipar, sau a naftalină din biblioteca bunicii, care l-a plimbat pe Winnetou de la bunicu’ la tata, la unchiu-meu și toți verii și apoi la mine. Parcă încă mai vad paginile mânjite cu magiun de mâinile curioșilor nerăbdători să afle ce a mai făcut apașul”, spune, cu oarecare tristețe, Prof. Ioan Romeo Mânzală.
„De ce nu mai citim? Pentru că la Posturile TV nu suntem îndemnați să facem asta. Pentru că mămicile ținute prizoniere de treburile casnice le pun în mână copiilor tablete și telefoane în loc de cărți. Pentru că în școală suntem obligați să citim „pentru că trebuie” și prea puțini profesori dezvoltă în învățăceii lor plăcerea cititului, preferând să îi îmbuibe cu bibliografia obligatorie”, evidențiază profesorul.
În Italia, spre exemplu, adolescenții povestesc pe Tik-Tok despre cărțile pe care le-au citit. În țară, piața de carte e pe primul loc în industria culturală, peste abonamentele TV și jocurile video. Italia este cunoscută, pe plan internațional, drept regina cărților pentru copii. Este o efervescență și un trend care s-a revărsat până și pe o rețea de socializare altfel toxică, Tik-Tok, unde se creează trenduri printre tineri.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, 11 milioane de români nu au citit nici măcar o carte în ultimul an. Motivele invocate de aceștia sunt lipsa timpului sau dezinteresul față de lectură.

Cum explică psihologii fenomenul
Aceleași statistici ne arată că România ocupă ultimul loc la nivelul Uniunii Europene când vine vorba despre lectură. Dintre românii care obișnuiesc să citească, cei mai mulți locuiesc în mediul urban, într-un procent de 40%. Totodată, doar 18% dintre românii care locuiesc în mediul rural obișnuiesc să citească. Astfel, persoanele care locuiesc în mediul rural au alte preocupări care implică, de multe ori, munca fizică, prin care își asigură traiul.
Mulți români susțin că nu citesc pentru că nu au timp. Chiar dacă pare o simplă scuză, psihologii susțin că motivul este unul întemeiat. Ritmul accelerat al vieții îi face pe mulți dintre oameni să uite de micile plăceri și să își concentreze atenția doar asupra joburilor.
