Ciparea peste 127 de milioane de pisici e o afacere europeană de peste 6 miliarde de euro pe care Uniunea vrea să o pună în practică. Justificarea dotării cu cip a blândelor feline este teama de pisicile maidaneze, care circulă fără pașaport pe teritoriul Europei.
Inventarierea pisicilor genereaza profituri uriașe
Cum un cip costă în medie 50 de euro adică vreo 250 de lei, afacerea să dovedește una extrem de profitabilă pentru veterinarii care acceptă să intre în ea dar mai ales pentru producătorii și comercianții de cipuri.
România este pe locul șase ca număr de pisici pe teritoriul său
O statistică din anul 2024 arată că în Europa miaună peste 127 de milioane de feline, marea lor majoritate umblând pe unde vor și fără să dea socoteală doamnei Ursula von der Leyen. Adică sunt libere, ceea ce irită foarte tare oficialitățile. Iată o statistică a numărului de pisici repartizate pe țări: Rusia ocupă primul loc detașat cu 23 de milioane de pisicuțe, urmată de Germania cu 15,2 milioane de miorlăitoare. Pe locul trei se situează Franța cu 14,9 milioane, în timp ce Italia, care ocupă locul patru are puțin peste 10 milioane de pisicuțe. Pe locul cinci se situează Regatul unit al Marii Britanii și Irlandei de nord cu 11,9 milioane de suflete pisicești, iar pe locul șase vine România, cu aproximativ 4,42 de milioane de feline mici. Statistica nu pune la socoteală pisicile care ies noaptea pe garduri, sau printre blocuri și miorlăie până aruncă cetățenii după ele cu ce le stă la îndemână. Se presupune că pisicile de loc aristocrate, ci mai degrabă maidaneze, dublează numărul pisicilor ce lasă păr prin casă. Drept care, Uniunea Europeană s-a gândit că e bine să controleze inclusiv rata de nașteri a pisicilor și să introducă, nemțește, o evidență a lor.
România este pe primul loc în ceea ce privește raportul dintre gospodării și pisici
46,8% din gospodăriile românești au în componența lor și o pisică. Deși greu de domesticit și lăsând o grămadă de păr prin casă, pisicile sunt favoritele românilor, ele intrând și în folclor. Iubiții își spun între ei “pisoiul meu”, sau “pisica mea”, iar apelativul “pisi” este extrem de întâlnit printre cei care se iubesc. Verbul “a te pisici” înseamnă a te gudura pe lângă cineva. Despre un bărbat care iese la agățat să spune că iese “la cotoială”. Acum Uniunea Europeană vrea să transforme dragostea locuitorilor continentului într-un extrem de profitabil business, băgându-le sub blăniță un cip care e un fel de buletin digital al pisicii. Datele din respectivul cip arată cum o cheamă pe blănoasă, câți ani are, dacă a fost castrată sau nu, ce tratamente urmează, cine este stăpânul și ce antecedente medicale are. Nu este precizat dacă are purici și care este numărul lor mediu. Al puricilor, evident. Totul se transformă într-o afacere de peste 6 miliarde de euro, dar care va crește exponențial pe măsură ce pisicile se vor înmulți. Și ca să vedem și fața întunecată a lunii la care miaună pisicile cu drag, ținta este stârpirea și transformarea în mănuși a felinelor neînregistrate, astfel încât și hingherii să aibă un pretext pentru eutanasierea blândelor animale. Odată cu ciparea pisicilor va veni și obligația de sterilizare a lor, ceea ce înseamnă că o pisică suplă și frumoasă să va transforma într-una grasă și la fel de frumoasă, pentru că sterilizarea miorlăitoarei duce automat la creșterea în greutate ca și în cazul câinilor. Și uite așa, doamna Ursula von der Leyen, căreia i-au mâncat lupii poneiul din bătătură, mai scoate un ban cinstit de la iubitorii de animale, pe lângă miliardele de euro scoase drept profit gras de firmele ce au dezvoltat o întreagă industrie de hrănire și gâdilare sub bărbiță a iubitelor pisici.
Așteptăm cu interes și ciparea șobolanilor din subsolurile blocurilor și a gândacilor de bucătărie și a libelulelor și a porumbeilor pe care nemernicii de austrieci îi hrănesc cu pâine, la Viena, ca să îi omoare, (știindu-se că produsele de panificație fac rău zburătoarelor) și a broaștelor, ca să nu mai vorbim de oi, iezi, vaci, porci, gâște, găini, curci și alte viețuitoare pentru că vedeți dumneavoastră Uniunea Europeană trebuie să știe tot mișcă, zboară, sau înoată pe lumea asta și se ia taxe și impozite inclusiv pentru aerul pe care îl respirăm. Hakuna matata!