Călin Georgescu a fost candidatul-surpriză al primului tur al alegerilor prezidențiale din România, captând peste 20% din voturi. Succesul său nu a venit din marile centre urbane sau de la elitele economice, ci mai degrabă dintr-o zonă socială adesea ignorată: oameni confruntați cu dificultăți economice și sociale. Profilul alegătorilor lui Călin Georgescu reflectă o mișcare antisistem, alimentată de frustrări și dezamăgiri față de partidele tradiționale.
Un electorat antisistem și diversificat
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a explicat la Fanatik faptul că votanții lui Călin Georgescu nu trebuie blamați, ci înțeleși. Ei reprezintă un segment de populație care a susținut și în trecut candidați percepuți ca fiind „în afara sistemului”, cum ar fi Klaus Iohannis sau Traian Băsescu. Alegătorii săi provin din medii diferite, dar au un punct comun: o atitudine critică față de instituțiile și structurile politice actuale.
De exemplu, în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani, Călin Georgescu a obținut un procent impresionant, de 31%, sugerând că mesajele sale au rezonat puternic cu generația tânără. În contrast, în rândul vârstnicilor de peste 65 de ani, a atras doar 8%. În funcție de nivelul de educație, a fost preferat în principal de cei cu studii medii și primare (peste 20%), în timp ce la cei cu educație superioară procentul a fost de 12-13%.
Diviziunea urban-rural: unde a câștigat voturi Călin Georgescu
La nivel geografic, sprijinul pentru Călin Georgescu a fost distribuit inegal. În București, a obținut în jur de 13-14%, iar în orașele mari cu peste 250.000 de locuitori, procentul a urcat la 16%. În schimb, în orașele mici și în mediul rural, scorurile sale au fost semnificativ mai mari, de 23%, respectiv 22%. Acest lucru subliniază o problemă structurală: beneficiile aderării la Uniunea Europeană nu au ajuns în mod egal la toate categoriile de populație.
În zonele rurale și în orașele mici, unde locurile de muncă bine plătite sunt o raritate, oamenii au resimțit cel mai mult inechitatea distribuției prosperității. Șomajul ridicat, lipsa oportunităților economice și migrarea masivă către orașe mari sau străinătate au alimentat sentimentul de frustrare și neîncredere în instituții.
Probleme economice, nu afinități culturale sau geopolitice
Contrar unor percepții, votul pentru Călin Georgescu nu a fost determinat de factori ideologici extremi sau de simpatii pro-ruse, ci de dificultăți economice și sociale. Alegătorii săi provin din comunități unde nivelul de trai rămâne semnificativ mai scăzut, iar speranța pentru o viață mai bună este tot mai firavă. Ștefureac subliniază că acest vot reflectă o dezamăgire profundă, nu neapărat o aprobare a unor mesaje geopolitice.
Românii, spune el, sunt în continuare anti-ruși și vor rămâne așa, indiferent de contextele politice sau economice. Așadar, preferința pentru Georgescu a fost mai degrabă un strigăt de ajutor decât o opțiune bazată pe o agendă ideologică.
Rolul TikTok și al mediului digital în mobilizarea electoratului
Un alt factor care a contribuit la succesul lui Călin Georgescu a fost utilizarea intensă a platformelor digitale, în special TikTok. Această rețea socială, deși percepută ca fiind dedicată tinerilor, are o penetrare surprinzătoare și în mediul rural. Oamenii din aceste comunități au telefoane performante, adesea primite de la copiii lor plecați la muncă în străinătate, și folosesc TikTok nu doar ca sursă de divertisment, ci și pentru a avea acces la informații.
Mesajele video scurte, bine adaptate pentru această platformă, au rezonat cu frustrările și nevoile alegătorilor, contribuind semnificativ la mobilizarea unui segment de populație care altfel ar fi putut rămâne pasiv.
O voce a nemulțumirilor colective
Călin Georgescu a reușit să adune un electorat diversificat, dar unit printr-un sentiment comun de nemulțumire față de direcția în care merge țara. Alegătorii săi sunt, în mare parte, oameni care se confruntă cu dificultăți economice și sociale acute, dezamăgiți de promisiunile neonorate ale partidelor tradiționale.
Succesul său arată că există o pondere semnificativă a populației care nu se regăsește în actualul sistem politic și economic. Rămâne de văzut dacă această mișcare antisistem va continua să crească sau dacă va fi absorbită de structurile existente.
