Cine e Bashar al-Assad, mâna de fier care a condus Siria 25 de ani. Astăzi, Preşedintele sirian Bashar al-Assad a fugit duminică din Damasc, cu un avion spre o destinaţie necunoscută, anunţă agenţia de presă Reuters, citând doi ofiţeri sirieni de rang înalt.
Cine e Bashar al-Assad, care a condus Siria 25 de ani
Oftalmolog de profesie, Bashar al-Assad a ajuns în fruntea statului la vârsta de 34 de ani, în 2000, la moartea tatălui său, Hafez al-Assad, căruia i-a succedat. În 2011, Bashar al-Assad a fost confruntat cu Primăvara arabă în ţara sa, o serie de manifestaţii pro-democraţie care au fost rapid reprimate în vărsare de sânge şi au degenerat într-un război civil în care au fost implicate diverse forţe jihadiste, inclusiv organizaţia Statul Islamic.
El a reuşit să rămână la putere cu sprijinul masiv al Rusiei, Iranului şi Hezbollahului libanez. De neam alawit, el se prezintă drept protectorul minorităţilor siriene şi singurul bastion împotriva extremismului şi haosului. Având mare grijă de aspectul său, liderul preferă costumele bine croite şi cravata sobră în locul ţinutelor militare.
Dar sub aparenţa sa calmă, aproape timidă, se ascunde o determinare de a se menţine la putere cu orice preţ, se arată într-un material al AFP.
Un jurnalist care l-a întâlnit pe Bashar al-Assad în numeroase ocazii, înainte şi după începutul rebeliunii din Siria, în 2011, îl descrie drept o „personalitate unică şi complexă”. „De fiecare dată când l-am întâlnit, a fost calm, chiar şi în momentele cele mai critice şi dificile ale războiului”, spune acest jurnalist, vorbind sub rezerva anonimatului.
„Acestea sunt exact caracteristicile tatălui său”, Hafez al-Assad, care a condus Siria cu o mână de fier timp de 30 de ani, a adăugat el. Bashar al-Assad „a reuşit să se facă indispensabil. În politică, este important să ştii cum să amesteci cărţile, iar el stăpâneşte jocul”.
În calitate de şef al partidului Ba’ath, Hafez al-Assad a impus în Siria un regim opac şi paranoic, în care cel mai mic semn de disidenţă putea duce pe cineva în închisoare.
Cum a ajuns Bashar al-Assad președintele Siriei
Născut la 11 septembrie 1965, Bashar al-Assad nu era destinat să devină preşedinte, dar viaţa sa s-a schimbat radical când fratele său mai mare, Bassel, care urma să îi succeadă tatălui său, a murit într-un accident rutier în 1994. A trebuit apoi să-şi abandoneze studiile la Londra, unde o cunoscuse pe soţia sa, Asma, o femeie sunnită siriano-britanică, cu care a avut trei copii.
Supranumită „Trandafirul deşertului” de revista Vogue înainte de revoltă, soţia sa a fost comparată cu Marie-Antoinette după revoltă. Când tatăl său a murit în 2000, Bashar al-Assad a devenit preşedinte prin referendum, fără opoziţie. Când a depus jurământul la vârsta de 34 de ani, mulţi sirieni în căutarea unei libertăţi mai mari l-au văzut ca pe un reformator care ar putea pune capăt anilor de represiune şi introduce o economie mai liberală într-o ţară cu un control de stat sufocant, informează news.ro.
La începutul preşedinţiei sale, Bashar al-Assad apărea în public la volanul maşinii sale sau luând masa într-un restaurant împreună cu soţia sa. El a relaxat unele dintre restricţiile impuse de tatăl său. Dar imaginea reformatorului s-a estompat curând, odată cu arestarea şi încarcerarea intelectualilor, profesorilor şi a altor susţinători ai mişcării de reformă, la sfârşitul unei scurte „Primăveri a Damascului”.
Pe plan intern, datorită „perseverenţei şi rigorii” sale, a reuşit să „monopolizeze puterea de decizie şi să garanteze sprijinul deplin al armatei”, explică un cercetător din Damasc. Chiar şi în plin război civil, el a rămas de neclintit, convins de capacitatea sa de a zdrobi o rebeliune pe care a denunţat-o ca fiind „teroristă” şi produsul unui „complot” pus la cale de ţări inamice pentru a-l răsturna.
Bashar al-Assad a fugit din Damasc
Bashar al-Assad a condus Siria cu o mână de fier timp de aproape un sfert de secol, înăbuşind o rebeliune sângeroasă care s-a transformat într-unul dintre cele mai brutale războaie civile ale secolului XXI.
Abandonat de aliaţii săi ruşi şi iranieni, foarte slăbiţi, el a fost totuşi nevoit să părăsească ţara duminică, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH), la unsprezece zile după ce rebelii au lansat o ofensivă fulger pe 27 noiembrie, în faţa căreia forţele sale nu au opus practic nicio rezistenţă.
Opoziția anunță încheierea unei „ere întunecate”, în vreme ce forțele rebele au intrat în capitala Siriei și au declarat Damascul eliberat.
Unul dintre cele mai puternice simboluri ale căderii Damascului a fost eliberarea sinistrei închisori Sadnaya, unde mii de opozanţi ai dinastiei Bashar al-Assad au fost închişi, torturaţi şi ucişi.
Allahu Akbar – Damasc este un oraș liber
În comunicatul citit la televiziune, rebelii au anunţat căderea „tiranului” Bashar al-Assad şi eliberarea capitalei Damasc. De asemenea, ei au precizat că au eliberat toţi deţinuţii „închişi pe nedrept” şi au cerut protejarea bunurilor statului sirian „liber”.
Zeci de persoane s-au adunat în centrul capitalei Damasc pentru a sărbători căderea regimului, potrivit AFP. În Piaţa Omeiazilor, zgomotul focurilor de armă s-a amestecat cu strigătele de ”Allahu Akbar” (Dumnezeu e mare).
„Aşteptam această zi de multă vreme”, a declarat Amer Batha din Piaţa Omeiazilor pentru AFP. „Nu-mi vine să cred că trăiesc acest moment. Începe o nouă poveste pentru Siria”, a declarat telefonic acest locuitor al Siriei.
Rebelii anunţaseră mai devreme pe aplicaţia Telegram fuga preşedintelui, proclamând Damascul „oraş liber”.
„Assad a părăsit Siria de pe aeroportul internaţional înainte ca membrii forţelor armate şi de securitate să părăsească” locul, a declarat pentru AFP directorul Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDO), Rami Abdel Rahman.
Locuitorii din Damasc, în maşini şi pe jos, s-au adunat într-o piaţă principală din capitală, fluturând şi scandând „libertate”, potrivit relatărilor martorilor oculari și imaginilor distribuite de contul de X Republicans against Trump.
„Preşedintele Biden şi echipa sa urmăresc îndeaproape evenimentele extraordinare din Siria şi sunt în legătură permanentă cu contactele noastre regionale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, Sean Savett, pe reţelele sociale.
Ofensiva „nu ar fi putut avea loc fără binecuvântarea Turciei”
BBC face în analiza sa un exercițiu de imaginație: „Cu ajutorul Rusiei și al Iranului, Assad a zdrobit opoziția și a supraviețuit. Rusia și-a folosit formidabila putere aeriană, în timp ce Iranul a trimis consilieri militari în Siria, iar Hezbollah, miliția pe care o sprijină în Libanul învecinat, și-a desfășurat luptătorii bine pregătiți”.
„Acest lucru nu s-a întâmplat de data aceasta”, scriu jurnaliștii britanici. „Aliații săi, preocupați de propriile afaceri, practic l-au abandonat”, iar fără ajutorul lor, „trupele sale au fost incapabile – și, în unele locuri, se pare că nu au vrut – să oprească rebelii, conduși de grupul militant islamist Hayat Tahrir al-Sham”, mai scriu ei, citați de hotnews.ro.
Potrivit publicației britanice, este o răsturnare de situație remarcabilă: „Iranul nu numai că pare să îl abandoneze pe Assad, cel mai apropiat aliat arab al său, dar renunță și la tot ceea ce a construit și a luptat să păstreze timp de 40 de ani în Siria, principalul său punct de sprijin în lumea arabă”.
Această nouă imagine va fi sărbătorită în Israel, unde Iranul este văzut ca o amenințare existențială, mai scrie BBC, care notează și că ofensiva din Siria „nu ar fi putut avea loc fără binecuvântarea Turciei”.
Jurnaliștii britanici spun că președintele Erdogan îl presează de ceva timp pe al-Assad să se angajeze în negocieri pentru a găsi o soluție diplomatică la conflict, una care ar putea permite întoarcerea refugiaților sirieni. Cel puțin trei milioane dintre aceștia se află în Turcia, iar aceasta este o problemă sensibilă la nivel local. Dar Assad a refuzat să facă acest lucru.
Citeste si: Cine este Horațiu Potra, mercenar în Legiunea Străină
