O descoperire recentă a pus pe jar lumea cercetătorilor din România: pe valea râului Buzău ar putea exista „cimitirul mamuților”. Este vorba despre o specie care a trăit acum 2 milioane de ani și a fost denumita „Mammuthus rumanus”.
Descoperirile unor fragmente osoase provenite de la diferite tipuri de mamuţi, care ar fi trăit în urmă cu peste 2.000.000 de ani de-a lungul văii râului Buzău, îi determină pe specialiştii geologi să continue cercetările, în speranţa că arealul s-ar putea dovedi un cimitir al mamuţilor. Primele fragmente osoase au intrat în patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău în urmă cu peste 50 de ani. Ulterior, pasionaţi şi cercetători au scos la iveală noi fragmente care au fost supuse analizelor de către specialişti, rezultatele dovedind că aparţin unor specii de mamut.
„În patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău sunt mai multe fragmente osteologice provenind de la diferite tipuri de mamuţi, primele au intrat în colecţie în anul 1972 şi doar la unele se cunosc locaţiile, este vorba despre un dinte de mamut provenit de pe teritoriul satului Valea Nucului, comuna Berca, ultimele fragmente intrând în patrimoniu în primăvara anului 2022.
Am apelat la cercetători din cadrul Institutului de Geologie Bucureşti pentru determinări. S-a dovedit că aceste fragmente provin de la diferite tipuri de mamuţi. Au fost expuse în cadrul unei expoziţii permanente la Muzeului Chihlimbarului de la Colţi, expoziţie denumită ‘Colţi preistorici’. Ulterior, un vizitator ne-a donat un fragment osteologic de mari dimensiuni, era deja a doua piesă de mari dimensiuni descoperită pe malul râului Buzău, în localitatea Stănceşti”, a declarat, pentru Agerpres, directorul Muzeului Judeţean, Daniel Costache.

Cimitirul mamuților: „Au fost prelevate câteva sute de kilograme de probe”
Ţinând cont de potenţialul ştiinţific pe care îl poate oferi râul Buzău, conducerea Muzeului Judeţean a luat decizia de a colabora alături de geologi cu experienţă din ţară în scopul de a continua cercetările.
În anul 2024, la Muzeul Judeţean a avut loc şi o valorificare academică a rezultatelor, Valea Buzăului reprezentând, până în acest moment, o pată albă pe harta paleontologică a României. Acest segment al râului Buzău este adus în atenţia mediului academic. Vorbim de specii de ierbivore mari care au trăit între 2.000.000 şi 800.000 de ani, fragmente care provin de la cel puţin două tipuri de mamut. Fragmentele de femur sunt de peste 1 metru lungime, aceste ierbivore aveam o înălţime la greabăn de 5-6 metri, în contextul în care media noastră de înălţime este de 1,7 metri. Aveau apă, zone de păşunat, păduri”, a precizat Daniel Costache.

Cimitirul mamuților și oseminte preistorice
Reabilitat în anul 2020 cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al unor sponsori din mediul privat, Muzeului Chihlimbarului de la Colţi este unul dintre cele mai moderne din ţară. Acolo au fost expuse și câteva fosile care provin de la urşi şi mamuţi ce au trăit acum milioane de ani pe aceste meleaguri. „Sunt mai multe fosile. Avem un fragment de femur al unui mamut, mai avem molarul de mamut, o mandibulă de la un alt mamut şi fragmentul unui craniu ce provine de la un urs de peşteră”, declara pentru OPINIA, în 2020, directorul Muzeului Judeţean, Daniel Costache.
Potrivit aceleiaşi surse, cele mai multe dintre aceste oseminte preistorice au intrat în patrimoniul muzeului buzoian acum mulţi ani, prin anii ’70, şi nu se mai ştie exact povestea lor, respectiv cum au fost descoperite.
„Vă pot spune însă că cel mai recent descoperit este fragmentul de femur al unui mamut Meridionalis. Acest femur a fost adus de un om care era diriginte de şantier, cineva care construia o locuinţă la Mierea. Când a venit basculanta cu nisip şi a basculat nisipul, a basculat şi acest fragment de femur al unui mamut. El provine de la o balastieră de la Stănceşti şi a intrat în patrimoniul muzeului nostru prin anul 2007. În urma cercetărilor, s-a demonstrat că femurul aparţinea unui mamut care a trăit acum 2,5 milioane de ani, în Pleistocenul timpuriu. Mamutul respectiv avea 3 sau 4 metri înălţime şi între 6 şi 9 tone greutate. Fragmentul de femur are 80 centimetri”, declara în 2020 Daniel Costache.
Cimitirul mamuților: Ce nu știați despre mamutul Primigenius
Potrivit declarației directorului Muzeului Judeţean, la momentul anului 2020 instituţia buzoiană nu avea specialişti pentru a analiza astfel de oseminte preistorice. „De aceea s-a apelat la colegi paleontologi de la Bucureşti care au putut determina specia, subspecia şi încadrarea în timp a animalelor de la care provin osemintele”.
„Mai avem mandibula de la un mamut Meridionalis şi alte fragmente de la un mamut Primigenius. Sunt două specii care au trăit pe teritoriul actual al ţării noastre acum milioane de ani. Avem şi molari de mamut. În plus, va fi expus şi un fragment de craniu al unui urs Splaeus sau ursul de peşteră, aşa cum mai este el cunoscut. Această specie de urs avea o dimensiune de 1,4 metri înălţime în dreptul greabănului şi vreo 600 de kilograme la maturitate”, mai spunea Daniel Costache.
Dacă nu știați, mamutul Primigenius a fost una dintre ultimele specii dintr-o linie evolutivă, care a început cu Mammuthus subplanifrons în Pliocenul timpuriu. M. primigenius a deviat de la mai marele mamut de stepă (M. trogontherii), în urmă cu aproximativ 200.000 de ani, în Asia de Est. Cea mai apropiată „rudă” existentă a acestuia este elefantul asiatic.
Mamutul lânos a coexistat cu oamenii timpurii, care s-au folosit de oasele şi colţii săi pentru a-şi face instrumente şi construi locuinţe, printre altele a fost şi vânat pentru hrană. A dispărut din arealul continental la sfârşitul Pleistocenului, acum 10.000 de ani, cel mai probabil din cauza schimbărilor climatice şi a contracţiei ulterioare a habitatului, vânatului, sau a unei combinaţii a celor două cauze.