Chinezii aduc pe Pământ ceva de pe fața nevăzută a Lunii. Sonda fără echipaj uman care a fost pe Lună ar urma să aterizeze pe 25 iunie în regiunea Mongolia Interioară din China.
Mostre de sol prelevate de pe fața nevăzută a Lunii de modulul misiunii chineze Chang’e-6 au fost transferate cu succes unei sonde orbitale pentru a fi aduse pe Pământ. Sonda fără echipaj uman ar urma să aterizeze pe 25 iunie în regiunea Mongolia Interioară din China. China va deveni prima țară care va reuși aducerea pe Pământ a unor mostre de sol selenar prelevate de pe fața nevăzută a Lunii, care ar putea dezvălui mai multe informații despre originile sistemului solar. Sonda a petrecut două zile pe suprafața satelitului natural al Pământului. În timp ce se afla pe Lună, misiunea a desfășurat un drapel chinezesc confecționat din bazalt.
Drapelul Chinei pe Lună
Chang’e 6 a aselenizat duminică în imensul bazin Polul Sud – Aitken, unul dintre cele mai mari cratere de impact cunoscute din sistemul solar, situat pe partea nevăzută a Lunii, potrivit administrației spațiale. Misiunea sondei, cu o durata prevăzută de 53 de zile, a început pe 3 mai, în special cu scopul de preleva mostre. Pentru a face acest lucru, a folosit dispozitivul de forare pentru a prevala probe de sub suprafață, precum și brațul robotic pentru a prinde materialul, direct pe suprafață în acest caz.
După colectarea cu succes a probelor, „un drapel național chinez purtat de lander a fost instalat pentru prima dată pe partea nevăzută a Lunii”, a raportat Xinhua.
Oamenii de știință cred că partea nevăzută a Lunii – numită așa pentru că este invizibilă de pe Pământ și nu pentru că nu captează niciodată razele Soarelui – este foarte promițătoare pentru cercetare, deoarece craterele sale sunt mai puțîn acoperite de fluxurile de lavă antice decât cele de pe partea apropiată și vizibilă.
Probele colectate ar putea oferi o mai bună înțelegere a modului în care s-a format satelitul natural al Pământului.
China a investit mult în programul său spațial sub conducerea lui Xi, cu scopul de a reduce decalajul față de SUA și Rusia. Printre realizările notabile ale programului spațial chinez se numără construirea stației spațiale Tiangong și aterizarea roverelor robotice pe Marte și pe Lună. De asemenea, China este a treia țară care a plasat în mod independent oameni pe orbită și intenționează să trimită o misiune cu echipaj pe Lună până în 2030.
Pe de altă parte, SUA și-a exprimat îngrijorarea că acest program ar putea masca obiective militare, iar China încearcă să stabilească o poziție dominantă în spațiu. Ca răspuns, SUA vrea să trimită astronauți înapoi pe Lună până în 2026 cu Artemis 3.
Chinezii au făcut doar primul pas
Acesta este doar primul pas din planul ambițios al Beijingului de a trimite astronauți pe Lună până la finalul deceniului, urmând ca mai apoi să construiască o stație de cercetare internațională.
Misiunea Chang’e-8, programată pentru 2028. Cu ocazia Congresului Internațional de Astronautică organizat la Baku, Azerbaidjan, oficialii chinezi au cerut o mai bună colaborare globală în vederea explorării Lunii. Expediția chineză din 2028 va accepta participarea altor țări și organizații internaționale, potrivit unui document publicat pe site-ul CNSA. Asta înseamnă că Beijingul și partenerii internaționali ar putea colabora pentru lansarea navei spațiale și pentru desfășurarea operațiunilor de pe orbită, pentru interacțiuni între diferitele nave spațiale și pentru explorarea în comun a suprafeței Lunii. China se așteaptă ca următoarele misiuni, programate pentru 2026 și 2028, să ofere date importante pentru planul de construire a unei stații de cercetare internaționale la polul sud al Lunii până în 2040 – unul dintre cei mai importanți pași prin care Beijingul încearcă să devină o putere spațială majoră.
Cu toate că în planurile Beijingului intră și colaborarea internațională, până acum, doar Rusia, Venezuela și Africa de Sud și-au anunțat intenția de a participa la stația lunară de cercetare. China nu este singura țară care și-a intensificat eforturile de a explora spațiul și Luna: luna trecută, India a lansat nava spațială Chandrayaan-3, devenind doar a patra țară care a reușit să aterizeze o navă spațială pe Lună.
Ca și în cazul Chinei, SUA își caută parteneri internaționali – peste 20 de țări au semnat Acordurile Artemis pentru „explorarea pașnică a spațiului îndepărtat”. China nu se află printre semnatare.
Potrivit lui Iuri Borisov, șeful agenției spațiale a Rusiei (Roscosmos), o instalație energetică ar putea fi trimisă pe suprafața selenară și montată cu ajutorul roboților undeva între 2033-2035. Informația vine după ce Casa Albă a acuzat Rusia că dezvoltă o armă nucleară antisatelit.
Citiți și: Catrinel Dumitrescu primește Premiul de Excelență la TIFF.23. Povestea vieții
