China fierbe și nu e o exprimare în glumă. Fenomene extreme au împânzit țara, iar canicula va persista în această vară, potrivit specialiștilor, în contextul încălzirii globale.
Serviciile meteorologice din această ţară sunt în alertă, potrivit mass-media de stat. Gigantul asiatic este cel mai mare emiţător de gaze cu efect de seră, considerate de unii oameni de ştiinţă la originea încălzirii globale, care, la rândul său, face ca fenomenele meteorologice extreme să devină mai frecvente şi mai intense, notează AFP.
Regiuni întregi din nordul Chinei au fost deja afectate de valuri de căldură în această vară, în timp ce ploi torenţiale excepţionale pentru acest sezon au provocat inundaţii şi alunecări de teren soldate cu victime în sudul ţării. Joi, televiziunea publică CCTV a raportat că Centrul climatic naţional al administraţiei meteorologice chineze prevede că „temperaturile aerului în majoritatea regiunilor ţării vor fi uşor mai ridicate (…) în mijlocul verii” decât media anilor anteriori.
În contextul încălzirii globale, temperaturile medii vor creşte, iar temperaturile ridicate vor fi mai frecvente”, a declarat centrul, potrivit CCTV.
Mercurul din termometre va fi cu 1-2 grade Celsius peste normal în provinciile Zhejiang (est), Jiangxi (est), Hunan (centru), Fujian (sud-est), Guangdong (sud) şi Gansu (nord-vest), precum şi în regiunile Guangxi (sud) şi Ningxia (nord-vest). Cu toate acestea, provinciile nord-estice şi regiunea Mongolia Interioară (nord) vor înregistra temperaturi apropiate de normal. China s-a angajat să îşi stabilizeze sau să îşi reducă emisiile până în 2030 şi să atingă neutralitatea carbonului până în 2060.
Autorităţile tind să recunoască rolul schimbărilor climatice în fenomenele meteorologice extreme, însă rareori fac o legătură directă cu emisiile naţionale.
Fenomene extreme: Unele zone din China au înregistrat temperaturi de peste 40 de grade
În iunie, ţara a înregistrat o medie de 2,6 zile fierbinţi – cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius -, a patra cea mai ridicată cifră de la începutul înregistrărilor în 1961, potrivit CCTV, care citează Centrul climatic naţional. În consecinţă, 20 de staţii meteorologice au doborât recorduri de căldură, potrivit raportului.
„Pe măsură ce încălzirea globală se intensifică, în ultimii ani, zilele fierbinţi din ţara noastră au început mai devreme, au fost mai frecvente, s-au acumulat pe perioade mai lungi, au avut un impact mai larg şi au fost, în general, mai puternice”, indică aceeaşi sursă. Unele părţi din nordul Chinei au înregistrat temperaturi de peste 40 de grade Celsius luna trecută.
Săptămâna aceasta, în provincia estică Anhui, peste 240 000 de persoane au fost evacuate după ce ploile torenţiale au umflat puternicul fluviu Yangtze şi alte râuri.
În iunie, o alunecare de teren produsă în Hunan (centru) a ucis opt persoane, iar ploile abundente au provocat de asemenea inundaţii în provincia Guangdong (sud).
Fenomene extreme în Brazilia
Din China trecem în Brazilia, unde situația e gravă. Țara a înregistrat 13.489 focare de incendii în prima jumătate a anului în Amazonia, cea mai gravă cifră din ultimii 20 de ani, o creştere dramatică pe care experţii o atribuie în special unei secete istorice în cea mai mare pădure tropicală a planetei, informa marţi AFP. De la momentul la care aceste date au început să fie compilate de către Institutul brazilian pentru cercetări spaţiale (INPE), în 1998, doar în doi ani s-au înregistrat mai multe incendii în Amazonia, identificate în prima jumătate a anului: 2003 (17.143) şi 2004 (17.340).
De asemenea, totalul observat de la 1 ianuarie la 30 iunie este semnificativ mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut (8.344), potrivit datelor satelitare disponibile luni. O veste proastă pentru guvernul preşedintelui de stânga Luiz Inácio Lula da Silva, în timp ce, în paralel, defrişările continuă să scadă în Amazonia, care joacă un rol major împotriva încălzirii globale datorită absorbţiei de dioxid de carbon (CO2).
Potrivit datelor INPE, defrişările au atins 1.525 kilometri pătraţi între 1 ianuarie şi 21 iunie, faţă de 2.649 de kilometri pătraţi în prima jumătate a anului 2023, ceea ce reprezintă o reducere de 42%. Anul trecut, defrişările au fost reduse la jumătate faţă de 2022.
Lula a promis să pună capăt până în 2030 defrişărilor ilegale din Amazonia, care au crescut în timpul predecesorului său de extremă dreapta Jair Bolsonaro (2019-2022).
Fenomene extreme: Creşterea numărului de incendii de pădure
Potrivit lui Romulo Batista, purtător de cuvânt al filialei braziliene a Greenpeace, „schimbările climatice contribuie” la creşterea numărului de incendii de pădure, cauzate în special de seceta excepţională care a afectat Amazonia anul trecut.
„Din păcate, majoritatea biomurilor naturale din Brazilia (zone geografice caracterizate prin ecosisteme şi condiţii climatice similare, n.r.) sunt supuse unui stres hidric din cauza lipsei precipitaţiilor”, a explicat el pentru AFP. „Mediul devine mai uscat, iar vegetaţia uscată este mai vulnerabilă la incendii”, a adăugat el. Cu toate acestea, Batista consideră că „majoritatea incendiilor nu sunt spontane sau provocate de fulgere„. În opinia sa, ele sunt generate „de acţiunea umană„, în special de utilizarea tehnicii arderii pentru extinderea agriculturii. Incendiile de pădure au atins, de asemenea, niveluri record pentru prima jumătate a anului în alte două biomuri bogate în biodiversitate din sudul Amazoniei: Pantanal, cea mai mare zonă umedă de pe planetă, şi savana Cerrado. În Pantanal au fost înregistrate 3.538 de incendii de la începutul anului, o creştere de 2018% faţă de prima jumătate a anului 2023.
Aceasta reprezintă, de asemenea, o creştere de aproape 40% prin comparaţie cu 2020, când au fost depăşite toate recordurile şi când biomul a fost afectat în proporţie de 30% de incendii, pe parcursul întregului an.
Fenomene extreme în Grecia
Nu în ultimul rând, în Grecia situația nu e pe roze. Se întrevede o vară periculoasă în Grecia, potrivit ultimelor fenomene care se petrec în ultimul timp acolo. De dată recentă, fulgere puternice au declanşat două incendii pe insula Thassos.
Peste 32 de pompieri asistaţi de 13 autospeciale, un avion şi două elicoptere încercau miercuri să stingă flăcările care devorau zone împădurite, pe două fronturi, pe insula din nordul Mării Egee, la 306 kilometri nord de capitala Atena, după cum notează și Agerpres. Întăriri din oraşul Kavala, aflat în apropiere, erau aşteptate în cursul zilei.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, incendiile de vegetaţie au devenit mai frecvente şi mai devastatoare în Grecia în ultimii ani pe fondul schimbărilor climatice, perturbând frecvent turismul din perioada estivală, când milioane de persoane se îndreaptă spre insulele din această ţară. În mod normal, ploile ar fi o binecuvântare în zonele în care nu au fost înregistrate precipitaţii de câteva luni, însă fulgerele care le-au însoţit au înrăutăţit situaţia în Thassos.
Citiți și: Pericol în Grecia, pe insula preferată a românilor
