China a aprobat un proiect ambițios pentru construcția celui mai mare baraj hidroenergetic din lume, amplasat pe râul Yarlung Zangpo, în estul platoului tibetan. Acesta promite să genereze 300 de miliarde de kilowați-oră anual, triplu față de Barajul Celor Trei Defileuri, actualul lider mondial în domeniu.
În timp ce Beijingul promovează acest proiect drept o soluție pentru neutralitatea emisiilor de carbon și dezvoltarea regiunii Tibet, inițiativa ridică întrebări importante despre impactul asupra mediului și implicațiile geopolitice pentru India și Bangladesh, aflate în aval.
Un proiect colosal cu impact energetic important
Barajul de pe Yarlung Zangpo reprezintă un pas semnificativ în ambițiile Chinei de a deveni lider mondial în producția de energie verde. Cu o capacitate anuală estimată la 300 de miliarde kWh, acesta va depăși cu mult cele 88,2 miliarde kWh generate de Barajul Celor Trei Defileuri. Cheltuielile necesare construcției vor fi pe măsura ambiției proiectului, depășind costul de 34,83 miliarde de dolari al precedentului baraj de record al Chinei.
Această investiție masivă nu doar că va contribui la reducerea emisiilor de carbon, dar va stimula și industriile conexe, creând locuri de muncă și infrastructură în regiunea Tibetului. Autoritățile chineze consideră că utilizarea potențialului hidroelectric al râului, care include o cădere de 2.000 de metri pe o distanță de doar 50 km, reprezintă o oportunitate unică pentru producția de energie.
Controversele relocării și impactul asupra mediului
Ca și în cazul altor mega-proiecte, costurile sociale și ecologice sunt dificil de ignorat. Barajul Celor Trei Defileuri, un proiect de referință pentru China, a implicat strămutarea a 1,4 milioane de oameni și a generat efecte ecologice semnificative. Deși oficialii chinezi susțin că barajul de pe Yarlung Zangpo nu va avea un impact major asupra mediului, lipsa unor detalii clare despre relocarea populației sau afectarea biodiversității din Tibet ridică semne de întrebare.
Mai mult, râul Yarlung Zangpo este o resursă vitală pentru India și Bangladesh, care au exprimat îngrijorări serioase legate de modificarea debitului și a cursului acestuia. Orice schimbare în comportamentul hidrologic al râului poate avea consecințe de amploare pentru agricultură, alimentarea cu apă și ecologia din aceste regiuni.
🇨🇳 China Approves Mega-Dam on Yarlung Zangbo River, Set to Generate 3x the Power of Three Gorges pic.twitter.com/GDWmiWJ3gT
— Ⓜ️ikeyworldpeace (@mikeyworldpeace) December 26, 2024
Provocări geopolitice și tensiuni regionale
India și Bangladesh consideră acest proiect o amenințare la adresa securității lor naționale. Controlul Chinei asupra unui baraj de asemenea dimensiuni poate altera balanța de putere în regiune, într-un context geopolitic deja tensionat. În plus, precedentul stabilit de China cu alte baraje construite pe partea superioară a râului ridică temeri privind capacitatea Beijingului de a utiliza resursele hidrologice ca pârghie politică.
Deși China susține că proiectele sale din Tibet nu vor afecta semnificativ cursurile de apă în aval, lipsa unui mecanism internațional robust pentru reglementarea utilizării resurselor hidrologice comune între aceste state alimentează incertitudinile.
Construcția celui mai mare baraj hidroenergetic din lume este o declarație clară a intențiilor Chinei de a domina sectorul energetic verde. În același timp, acest proiect exemplifică provocările complexe ale echilibrării progresului tehnologic cu responsabilitatea față de mediu și societate.
Întrebările rămân deschise: cum va gestiona Beijingul impactul asupra populației și ecosistemelor din Tibet? Vor putea India și Bangladesh să negocieze un acord care să le protejeze interesele în aval? Răspunsurile vor defini nu doar viitorul acestui proiect colosal, ci și relațiile geopolitice din Asia de Sud-Est.
