Răzvan Doseanu, avocatul lui Cătălin Cherecheș, a explicat faptul că cererea de extrădare a statului român a ajuns la autoritățile din Germania. România promite judecătorilor din Germania că în cazul în care Cherecheș va fi extrădat, acesta va avea condiții de detenție ”de lux”, în camere foarte mari, care respectă în totalitate normele europene privind detenția.
Reamintim că fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a fost condamnat definitiv vineri la 5 ani de închisoare pentru luare de mită şi dat în urmărire, după ce a ieşit din ţară înainte de pronunţarea sentinţei, prin punctul de frontieră Petea, sub identitatea unei rude, au anunţat sâmbătă reprezentanţii Poliţiei de Frontieră.
Acesta a fost prins în Germania, iar de atunci oficialii din Justiției încearcă să obțină extrădarea primarului condamnat.
Avocat: ”Au fost trimise documentele statului român în Germania și am văzut acolo că sunt condiții speciale oferite la detenția în țară”
“Într-o primă fază ar fi reținut la penitenciarul Rahova, ulterior la Aiud, iar apoi va merge la penitenciarul din Maramureș. Statul român indică exact camera și condițiile speciale în care ar fi deținut Cherecheș.
În special suprafața minimă asigurată pentru deținut. Practic, arată că va primi o cameră de 9 metri pe 6 metri pătrați la penitenciarul Rahova. La Aiud va primi o cameră de 14,3 metri pătrați, unde va sta alături de alte persoane. Nu știu în ce măsură poți să oferi condiții speciale pentru un deținut față de ceilalți deținuți.
Am văzut în documente că se specifică faptul că este o persoană care are nevoie de protecție, dat fiind statutul său. Probabil că sunt oferite aceste condiții pentru a fundamenta cererea de extrădare. ”, a spus Răzvan Doseanu, citat de stiripesurse.ro.
În ciuda promisiunilor, Cherecheș refuză în continuare să fie extrădat în România
”Dumnealui refuză să-și dea acordul pentru extrădarea în România. Rămâne de văzut ce vor decide autoritățile din Germania.
Ministrul Justiției, Alina Ghorghiu care este procedura de aducere în țară a lui Cătălin Cherecheș, condamnat fugit din țară
Primarul Cătălin Cherecheș a fost arestat de autoritățile germane și încarcerat în penitenciarul din Augsburg – Gablingen. Cherecheș a fost prezentat instanței germane miercuri, în jurul orei 15:00.
Ulterior, judecătorul de caz a decis arestarea acestuia, iar primarul fugar a fost transportat și încarcerat în penitenciarul din Augsburg-Gablingen.
Fostul primar nu va fi tras la răspundere suplimentar pentru fuga din țară, având în vedere că a fost reținut de polițiștii nemți înainte de intrarea în vigoare a legii prin care se înăspresc pedepsele pentru pentru sustragerea de la executare, act normativ votat miercuri în Parlament.
Alina Ghorghiu precizat că Germania, statul pe teritoriul căruia a fost identificat și reținut marți fugarul Cătălin Cherecheș, este pe locul doi în ceea ce privește numărul de persoane predate în baza mandatului european de arestare, după Marea Britanie.
„Acest caz cred că a fost o lecție pentru toți cei care cred că se pot sustrage de la executarea efectivă a pedepselor la închisoare”
„Această persoană, așa cum bine știți, a fost condamnată pentru fapte de corupție la 5 ani cu executare, a fost identificată și găsită de organele polițienești și arestată pe teritoriul Germaniei, stat membru al Uniunii Europene.
Ca atare, putem vorbi despre cooperare judiciară în materie penală în acest moment, care este esențială în predarea domnului Cherecheș autorităților din România. Ministerul Afacerilor Interne împreună cu partenerii au făcut o treabă bună și arată faptul că fugarii sunt o prioritate pentru statul român. Justiția se va face până la capăt”, a declarat Alina Gorghiu miercuri.
Ministrul a detaliat și ordinul de mărime al fugarilor trimiși în România în baza unor mandate europene de arestare
„Până pe data de 14 noiembrie au fost aduși din Germania 150 de fugari, doar anul acesta, de la începutul anului până pe 14 noiembrie. Dacă se aprobă predarea persoanei solicitate în baza mandatului european de arestare, procedura spune că informarea va fi transmisă atât instanței române de executare, cât și organelor polițienești responsabile cu preluarea acestuia.
Așadar, în cadrul acestei proceduri vom avea o comunicare directă între autoritățile menționate din cele două state, competențele fiind partajate între instanța de executare și Ministerul Afacerilor Interne, prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională. Ministerul Justiției se poate implica doar atunci când o autoritate judiciară va solicita acest lucru, limitându-se la obiectul solicitării”, a spus Alina Gorghiu.
Un exemplu este dacă statului român i se va solicita de către instanța din Germania să dea date cu privire la condițiile din penitenciare, că ele se ridică la standardele asumate.
„Prinderea fugarului Cherecheș reprezintă un semnal clar că nu avem sau nu mai există acest refugiu pentru cei care încearcă să scape de răspundere. Coroborat cu legea care astăzi a fost adoptată, consider că este un semnal foarte bun pentru sistemul judiciar din România”, a afirmat Alina Gorghiu.
Ce prevede noua lege a fugarilor
Ministrul Justiției a ținut să precizeze că fostul primar nu este vizat de noile modificări adoptate de Parlament.
Este vorba de legea adoptată de Camera Deputaților, miercuri, în calitate de for decizional, proiect inițiat de Ministerul Justiției, prin care se înăspresc pedepsele pentru persoanele condamnate la închisoare și care reușesc să se sustragă de la executarea lor.
„Dat fiind faptul că legea a fost adoptată astăzi de Parlament și dat fiind faptul că persoana care a fugit din țară a fost prinsă, nu i se mai aplică pedeapsa. A fost prins de organul de poliție înainte in de intrarea în vigoare a acestei legi, deci nu i se mai poate aplica, pentru că infracțiunea asimilată celei de evadare s-a epuizat în momentul în care autoritățile din Germania l-au prins. Dacă legea era în vigoare la momentul în care el încă se sustrăgea și în termen de 7 zile nu s-ar fi predat, ar fi răspuns și cu privire la infracțiunea asimilată nou introdusă în lege”, a subliniat Alina Gorghiu.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înăsprirea pedepselor pentru sustragerea de la executarea unor pedepse privative de libertate.
Astfel, sustragerea de la executarea unei astfel de pedepse este asimilată evadării dacă persoana condamnată la o astfel de pedeapsă nu se prezintă la organul de poliție în termen de șapte zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei. O altă modificare se referă la pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare, care se va adăuga la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, după cum se arată în raportul de adoptare al Comisiei juridice a Camerei Deputaților.
După adoptarea proiectului de lege de către Camera Deputaților, acesta așteaptă exercitarea dreptului de control constituțional și intră în vigoare, după de este promulgat de șeful statului, la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, dacă nu este menționat alt termen.
CITIȚI ȘI:
