Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat, marți, că România a primit aproximativ 1,3 miliarde de euro de la Comisia Europeană, ca urmare a îndeplinirii țintelor și jaloanelor incluse în cererea de plată nr. 3 din PNRR. Din această sumă, 622 milioane de euro provin din componenta de grant, iar 657 milioane de euro din componenta de împrumut.
Cererea de plată nr. 3 din PNRR: România primește 1,3 miliarde euro, dar 869 milioane euro rămân condiționate
Potrivit unui comunicat de presă transmis de MIPE, pentru cererea de plată nr. 3 este suspendată temporar suma de 869 milioane euro (814 milioane euro – grant şi 55 milioane euro – împrumut), până la îndeplinirea tuturor jaloanelor.
România are timp până la 28 noiembrie 2025 să îndeplinească condițiile pentru deblocarea integrală a cererii 3 din PNRR. Fondurile rămân alocate și nu vor fi pierdute.
„În continuare, România are la dispoziţie un termen de şase luni, adică până pe 28 noiembrie 2025, pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată nr. 3. Subliniem că această etapă procedurală de suspendare parţială a fondurilor nu presupune pierderea niciunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3. Sumele suspendate rămân în continuare alocate României şi vor fi încasate după ce toate cerinţele vor fi îndeplinite”, au precizat oficialii MIPE.
Potrivit sursei citate, valoarea netă a cererii de plată nr. 3 este de 2,02 miliarde de euro, în urma deducerii prefinanţării deja încasate de ţara noastră.
De interes și: România cere amânarea Legii salarizării bugetarilor până la finalizarea plăților din PNRR
Ministrul Marcel Boloș a declarat că încasarea celor 1,3 miliarde euro confirmă eforturile Guvernului și reprezintă un pas spre deblocarea integrală a cererii 3 din PNRR. Guvernul continuă demersurile și renegociază PNRR pentru a înlocui investițiile întârziate, protejând astfel fondurile alocate și evitând penalități.
„Încasarea sumei de 1,3 miliarde de euro reprezintă recunoaşterea eforturilor depuse de Guvernul României şi marchează un pas clar în direcţia deblocării integrale a cererii de plată nr. 3. Actualul Guvern este în continuare concentrat pentru a soluţiona şi a debloca integral cererea de plată nr. 3. În paralel, renegociem PNRR pentru a putea înlocui investiţiile care au un ritm de implementare încetinit cu altele, finanţate din bugetul de stat sau din programe naţionale. Această renegociere vizează, în primul rând, protejarea intereselor noastre financiare: atragerea unei sume cât mai mari din PNRR şi evitarea eventualelor penalităţi pentru neimplementarea investiţiilor asumate prin PNRR”, a explicat ministrul Marcel Boloş.
Jaloanele restante vizează reforme-cheie în administrație, energie și justiție
Oficialii Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene au explicat că jaloanele îndeplinite parțial, care împiedică deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3 din PNRR, sunt:
-operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP);
-desemnarea administratorilor în companiile din sectorul energetic;
-modificarea legislației privind pensiile speciale pentru magistrați.
Până în prezent, România a încasat 10,74 miliarde de euro din PNRR. Anterior, s-au primit 9,44 miliarde euro, provenind din:
3,79 miliarde euro – prefinanțare;
0,29 miliarde euro – prefinanțare pentru capitolul REPowerEU;
2,56 miliarde euro – cererea de plată nr. 1;
2,80 miliarde euro – cererea de plată nr. 2.
De interes și: Comisia Europeană a suspendat 869 de milioane de euro din PNRR-ul României
României i-a fost alocată o sumă totală de 28,5 miliarde euro prin PNRR: 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență este coordonată tehnic la nivel național de MIPE, iar țintele și jaloanele sunt asumate de 20 de coordonatori de reforme și investiții, respectiv ministere și alte autorități publice centrale.
