Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, primul summit UE-Asia Centrală și jaful spectaculos de la Luvru sunt doar o parte din evenimentele importante ale anului 2025 pe plan extern.
Donald Trump revine la Casa Albă
În ianuarie 2025, republicanul Donald Trump a depus jurământul oficial prin care a revenit la Casa Albă, după patru ani în care America a fost condusă de democratul Joe Biden. Din cauza temperaturilor scăzute, ceremonia de învestire s-a desfăşurat în Rotonda Capitolului din Washington, și nu pe treptele Congresului, pentru prima dată în patru decenii.
Președintele Donald Trump a luat o serie de măsuri în conformitate cu doctrina sa ”America pe primul loc”, emiţând o serie de ordine şi decrete, chiar dacă o serie de decizii ale sale au fost blocate de justiţie. De asemenea, a desfăşurat o activitate diplomatică intensă, schimbând din temelii raporturile politice ale Statelor Unite cu statele membre NATO și UE.
Revenirea la putere a lui Donald Trump a marcat primele eforturi serioase de a pune capăt războiului ruso-ucrainean. După lungi tergiversări și negocieri, Donald Trump a forțat un acord de pace despre care autoritățile de la Kiev l-au considerat favorabil președintelui Vladimir Putin.
Primele negocieri ruso-ucraineano-americane
Luna februarie a fost marcată de negocieri între Statele Unite, Ucraina și Rusia, cu tensiuni legate de excluderea Ucrainei din discuțiile cheie și de eșecul întâlnirii dintre președinți Zelenskyy și Trump, ce a avut loc în 28 februarie la Casa Albă.
Președintele Ucrainei a declarat că nu va accepta excluderea Ucrainei de la masa negocierilor. Tensiunile au escaladat atunci când președintele Trump a sugerat ca Ucraina să organizeze alegeri până la sfârșitul anului, afirmând că acest lucru ar întări democrația în ciuda conflictului în desfășurare. Ca răspuns, forul legislativ ucrainean a adoptat o rezoluție conform căreia alegerile ar trebui să aibă loc doar după ce va fi obținută o ”pace cuprinzătoare, justă și durabilă”. Ca replică, Statele Unite au propus o rezoluție la ONU privind invazia Rusiei, criticată pentru lipsa unei condamnări directe a Moscovei. În paralel, Statele Unite și Ucraina au finalizat un acord privind mineralele, ce va susține economia Ucrainei și va crea un Fond de Investiții pentru Reconstrucție, cu Ucraina contribuind cu 50% din veniturile din resurse naturale. Tensiunile dintre cele două administrații au dus la eșecul întâlnirii în care trebuia să se semneze acest acord.
Summitul UE-Africa de Sud
În martie 2025, la Cape Town, a avut loc cel de al optulea summit între liderii Uniunii Europene și cei ai Africii de Sud. Președintele Consiliului European, António Costa, împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au reprezentat Uniunea Europeană. Africa de Sud a fost reprezentată de președintele Cyril Ramaphosa. Summitul a reprezentat o ocazie de a intensifica parteneriatul Uniunii Europene cu Africa de Sud, care este un partener strategic pentru Uniunea Europeană într-un context dificil de creștere a populismului și a instabilității geopolitice. Liderii au abordat cele mai presante chestiuni mondiale și regionale. Aceștia au discutat, de asemenea, despre modalitățile de sporire a cooperării Uniunii Europene cu Africa de Sud într-o gamă largă de sectoare.
În contextul creșterii instabilității geopolitice și al unei incertitudini sporite, liderii Uniunii Europene și sud-africani și-au exprimat sprijinul pentru o pace justă, cuprinzătoare și durabilă în războaiele și conflictele majore din întreaga lume, inclusiv în Ucraina și în teritoriile palestiniene ocupate.
Aceștia și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la provocările tot mai mari cu care se confruntă multilateralismul ca urmare a creșterii naționalismului și a unilateralismului, care subminează eforturile de abordare a provocărilor comune. Liderii și-au afirmat angajamentul de neclintit față de multilateralism, o abordare coerentă a ordinii bazate pe norme și rolul central al Cartei Organizației Națiunilor Unite.
Aceștia au convenit asupra necesității de a reforma Consiliul de Securitate al ONU, prin consolidarea vocii regiunilor subreprezentate, și a Organizației Mondiale a Comerțului, care se confruntă cu provocări fără precedent din cauza impactului unor măsuri comerciale nejustificate și al unor practici care denaturează concurența.
Ca răspuns la deteriorarea peisajului securității la nivel mondial și regional, liderii au decis să lanseze un dialog dedicat păcii, securității și apărării. Acest lucru va facilita o înțelegere comună a amenințărilor emergente și va permite o cooperare periodică cu privire la aspecte conexe.
Uniunea Europeană și-a exprimat sprijinul pentru președinția G20 a Africii de Sud, inclusiv pentru tema solidarității, egalității și dezvoltării durabile.
Primul summit UE-Asia Centrală
În aprilie, La Samarkand, în Uzbekistan, a avut loc primul summit dintre liderii Uniunii Europene și liderii celor cinci țări din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan).
Uniunea Europeană a fost reprezentată de António Costa, președintele Consiliului European, și de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Summitul a fost găzduit de Shavkat Miromonovich Mirziyoyev, președintele Uzbekistanului.
Într-un peisaj geopolitic mondial și regional în continuă evoluție, liderii și-au reafirmat hotărârea de a aprofunda cooperarea dintre UE și Asia Centrală și au decis să transforme relația într-un parteneriat strategic.
Liderii Uniunii Europene și liderii Asiei Centrale au declarat că sunt hotărâți să respecte dreptul internațional și principiile enumerate mai sus, în cadrul tuturor forurilor internaționale și regionale. În acest context, ei au subliniat importanța realizării unei păci cuprinzătoare, juste și durabile în Ucraina cât mai curând posibil, în conformitate cu principiile Cartei ONU.
De asemenea, au reconfirmat obligația tuturor statelor de a se abține, în relațiile lor internaționale, de la amenințări sau de la utilizarea forței și au subliniat necesitatea unei soluționări pașnice a conflictelor.
Liderii și-au exprimat îngrijorarea comună cu privire la situația din Afganistan, inclusiv cu privire la amenințările la adresa securității și la posibilele riscuri de propagare în Asia Centrală și Europa. În acest scop, au decis să colaboreze pentru a asigura stabilitatea regională.
De asemenea, liderii au subliniat că împiedicarea eludării sancțiunilor rămâne un aspect important în relația UE-Asia Centrală.
Robert Francis Prevost, primul papă cu origini americane
La sfârșitul lunii aprilie, Papa Francisc a murit rapid, fără să sufere, conform mărturiei medicului care a intervenit de urgență pentru a-i salva viața. Cardinalii Bisericii Catolice l-au ales, după cel de-al patrulea vot, pe Robert Francis Prevost pentru a fi viitorul papă al Bisericii Catolice, devenind astfel primul papă american din istorie.
Vestea alegerii unui nou papă a fost anunțată oficial la ora 19:07, ora României, când fumul alb a ieșit pe coșul Capelei Sixtine. În primul discurs în calitate de papă, Robert Francis Prevost (Leon al XIV-lea) i-a adus un omagiu predecesorului său, Papa Francisc, și a spus că dorește să ofere oamenilor propria sa binecuvântare, așa cum a făcut Papa Francisc în ultima sa apariție în Piața Sfântul Petru.
Noul suveran pontif, care a fost timp de aproape 20 de ani misionar în Peru, ţară a cărei cetăţenie a dobândit-o, s-a înscris în linia predecesorului său argentinian, cu o orientare decisiv socială, în favoarea săracilor, a migranţilor şi a ecologiei.
În acelaşi timp, a dat garanţii mediilor conservatoare, reautorizând celebrarea unei liturghii tradiţionaliste la Vatican după trei ani de restricţii. De asemenea, a exclus pe termen scurt hirotonisirea femeilor diaconi sau recunoaşterea căsătoriei între persoane de acelaşi sex.
Reuniunea Consiliului European, 26 iunie 2025
Liderii Uniunii Europene s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta despre provocările geoeconomice și despre evoluțiile în curs din Ucraina și Orientul Mijlociu. Apărarea și securitatea europeană, migrația, pregătirea și securitatea internă au figurat, de asemenea, pe ordinea de zi.
Uniunea Europeană a declarat că rămâne neclintită în solidaritatea sa cu Ucraina și în sprijinul acordat acesteia. Reiterând principiile pe care le-au stabilit pentru negocierile de pace cu ocazia reuniunii extraordinare a Consiliului European din 6 martie 2025, liderii Uniunii Europene au declarat că vor continua, împreună cu partenerii lor internaționali, să contribuie la toate eforturile vizând realizarea unei păci cuprinzătoare, juste și durabile în Ucraina.
În acest scop, liderii Uniunii Europene au îndemnat cu tărie Rusia să dea dovadă de o reală voință politică astfel încât să pună capăt războiului, să convină asupra unei încetări a focului complete, necondiționate și imediate și să se angajeze în negocieri constructive.
Consiliul European a invitat statele membre să își intensifice eforturile pentru a răspunde nevoilor militare și de apărare presante ale Ucrainei, în special livrarea de sisteme de apărare antiaeriană și antidrone, precum și de muniție de calibru mare.
Liderii Uniunii Europene au subliniat importanța sprijinirii și dezvoltării în continuare a industriei de apărare a Ucrainei, precum și importanța aprofundării cooperării și integrării acesteia cu industria de apărare europeană.
Liderii Uniunii Europene au salutat adoptarea celui de al 17-lea pachet de sancțiuni, care vizează în special sectorul energetic și cel financiar ale Rusiei, inclusiv ”flota fantomă” de petroliere și operatorii acestora.
Liderii Uniunii Europene au solicitat luarea de măsuri suplimentare împotriva flotei fantomă a Rusiei și au îndemnat Consiliul să adopte rapid un nou pachet de sancțiuni. Consiliul European a subliniat, de asemenea, importanța consolidării în continuare a măsurilor împotriva eludării și a subliniat că Uniunea Europeană este pregătită să impună noi sancțiuni care să poată viza într-o măsură și mai mare veniturile din energie ale Rusiei.
Liderii Uniunii Europene au felicitat Ucraina pentru ritmul reformelor sale legate de aderare în circumstanțele cele mai dificile, au salutat progresele semnificative pe care le-a înregistrat și au încurajat Ucraina și Comisia să intensifice lucrările în cadrul procesului de aderare. De asemenea, aceștia au invitat Consiliul să treacă la următoarele etape în procesul de aderare, în concordanță cu abordarea bazată pe merit, și au luat act de evaluarea Comisiei potrivit căreia grupul tematic al elementelor fundamentale este gata să fie deschis.
Summitul UE-Republica Moldova, 4 iulie 2025
António Costa, președintele Consiliului European, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, s-au întâlnit cu Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, și cu reprezentanți din conducerea autorităților din această țară, la Chișinău, la 4 iulie 2025, în cadrul primului summit UE-Republica Moldova. Summitul a evidențiat importanța strategică a viitorului Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene și a reprezentat un jalon semnificativ în aprofundarea cooperării dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova într-un moment crucial în dezvoltarea democratică și parcursul european al țării.
Liderii Uniunii Europene și-au reiterat, angajamentul de neclintit față de suveranitatea, securitatea și reziliența Republicii Moldova, în special având în vedere consecințele războiului de agresiune al Rusiei purtat în prezent împotriva Ucrainei și ale atacurilor hibride continue ale Rusiei împotriva Republicii Moldova.
Liderii au condamnat atacurile hibride continue ale Rusiei, care vizează subminarea alegerilor democratice din Republica Moldova, și au discutat despre modalități de consolidare a rezilienței Republicii Moldova.
Uniunea Europeană și-a reafirmat angajamentul ferm de a sprijini Republica Moldova în parcursul său de aderare la Uniunea Europeană și a salutat progresele înregistrate în ceea ce privește reformele, în pofida provocărilor semnificative cauzate de factori externi.
Liderii așteaptă cu interes următoarele etape ale procesului de aderare a Republicii Moldova, cu deschiderea clusterelor de negociere, începând cu grupul tematic al elementelor fundamentale, cât mai curând posibil atunci când vor fi îndeplinite condițiile.
Uniunea Europeană a salutat eforturile Republicii Moldova de a urmări cu fermitate o agendă de reforme pentru a consolida statul de drept și drepturile fundamentale, precum și lupta împotriva criminalității organizate.
Liderii au recunoscut progresele înregistrate în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, inclusiv eforturile de consolidare a independenței sistemului judiciar, de îmbunătățire a transparenței și de modernizare a administrației judiciare. Republica Moldova și-a reafirmat angajamentul de a continua reformele menite să asigure un sistem de justiție care să protejeze statul de drept și să ofere rezultate pentru toți cetățenii.
Trump declară război drogurilor
În luna august, Statele Unite şi-au consolidat semnificativ prezenţa militară în Marea Caraibelor, aparent în numele luptei împotriva traficului de droguri, conform Washingtonului, care a vizat în special Venezuela, al cărei preşedinte, Nicolas Maduro, a fost acuzat că conduce un cartel. Statele Unite au desfăşurat astfel în Caraibe cel mai mare portavion al lor, precum şi o flotilă de nave de război şi avioane de vânătoare, ca parte a acestor operaţiuni antidrog.
În total, Statele Unite au efectuat atacuri împotriva a peste 20 de nave în Caraibe şi Pacific, omorând cel puţin 83 de persoane, fără a furniza nicio dovadă că aceste nave ar fi fost implicate în traficul de droguri. Acest lucru a determinat experţi şi ONU să chestioneze legalitatea operaţiunilor. Departamentul Justiţiei din SUA susţine că aceste operaţiuni sunt legale, dar Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a declarat că există ”indicii puternice” ale unor execuţii ”extrajudiciare”.
Autoritățile venezuelene au văzut în operațiunile militare americane un pretext pentru a-l răsturna de la putere pe preşedintele Nicolas Maduro şi pentru a pune mâna pe rezervele de petrol ale ţării.
În replică, președintele SUA, Donald Trump, a intensificat presiunile asupra liderului Venezuelei și a dublat recompensa pentru informații care să ducă la capturarea lui Maduro, pe care l-a acuzat, mai nou, de alimentarea valului de migrație către Statele Unite.
Adunarea Generală a ONU, septembrie 2025
Cea de a 80-a sesiune a Adunării Generale a ONU a început la 9 septembrie 2025. Prima zi a dezbaterii generale la nivel înalt a început marți, 23 septembrie, cu tema principală ”Mai bine împreună: 80 de ani și mai mult pentru pace, dezvoltare și drepturile omului”.
António Costa, care a participat la Adunarea Generală pentru prima dată în calitate de președinte al Consiliului European, a reprezentat Uniunea Europeană pe tot parcursul săptămânii. Pe lângă discursul pronunțat în fața Adunării Generale, în numele Uniunii Europene, la 25 septembrie, el a participat, de asemenea, la o serie de evenimente conexe și reuniuni bilaterale în cursul săptămânii.
La Adunarea Generală, președintele Costa a reafirmat că Uniunea Europeană este și va rămâne un apărător ferm al multilateralismului, al ordinii internaționale bazate pe norme și al Cartei ONU.
El a subliniat, în continuare, importanța unui sistem multilateral eficient și a asigurat că Uniunea Europeană sprijină inițiativa ONU 80 de reformare a instituției și Pactul pentru viitor, pentru ca ONU să devină mai incluzivă, mai reprezentativă și mai eficientă.
La Adunarea Generală și în cadrul altor evenimente care au precedat-o, în special conferința privind soluția bazată pe coexistența a două state, desfășurată la 22 septembrie, președintele Costa a reiterat poziția Uniunii Europene cu privire la situația din Orientul Mijlociu. În acest context, el a condamnat atacurile comise de Hamas împotriva Israelului și a subliniat că Gaza se confruntă cu o catastrofă umanitară care trebuie soluționată de urgență. În acest sens, el a reafirmat sprijinul Uniunii Europene pentru o pace durabilă, care să se bazeze pe o soluție credibilă a coexistenței celor două state, și a subliniat că este urgent să se acționeze acum.
Înaintea Adunării Generale, președintele Costa a reiterat sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, precum și faptul că Uniunea Europeană condamnă Rusia pentru atacarea brutală a unei națiuni suverane, ceea ce încalcă în mod clar Carta ONU. El a subliniat, de asemenea, că războiul Rusiei are consecințe mai ample și că securitatea colectivă atât în Europa, cât și în afara acesteia este legată strâns de reziliența Ucrainei. În cadrul unei sesiuni dedicate Ucrainei cu ocazia reuniunii Consiliului de Securitate al ONU, care a avut loc la 23 septembrie, președintele Costa a subliniat importanța realizării unei păci durabile în Ucraina. El a reiterat, de asemenea, disponibilitatea Uniunii Europene de a contribui prin garanții de securitate pentru Ucraina și a subliniat că viitorul Ucrainei este în Uniunea Europeană.
Jaf spectaculos la Luvru
În octombrie, presa franceză și internațională a fost zguduită de un fapt fără precedent. O bandă de hoţi îmbrăcaţi în veste de muncitori a apărut în jurul orei 9:30 dimineaţa, imediat după deschiderea muzeului, folosind o platformă mecanică montată pe un vehicul pentru a ajunge la Galerie d’Apollon, uimitoarea galerie cu vedere la Sena. Doi dintre ei au spart o fereastră de la primul etaj folosind unelte electrice (o mişcare îndrăzneaţă), au ameninţat paznicii, au spart două vitrine şi, în mai puţin de zece minute, au dispărut.
Presa franceză a dezvăluit că una din trei camere din zonă nu avea camere de supraveghere, iar pentru a înrăutăţi lucrurile, sistemul local de alarmă era defect. Alarmele principale s-au declanşat totuşi, iar personalul a urmat protocolul, evacuând vizitatorii şi chemând forţele de securitate.
În total, au fost furate opt piese – inclusiv diademe, coliere, cercei şi broşe – toate comori regale din secolul al XIX-lea care au aparţinut odinioară familiei regale franceze şi conducătorilor imperiali.
Anchetatorii au găsit mai târziu coroana împărătesei Eugénie, soția lui Napoleon al III-lea, deteriorată de-a lungul traseului de fugă. Bijuteriile dispărute au fost înregistrate în baza de date a Interpolului dedicată operelor de artă furate, iar căutarea continuă, deoarece acestea nu au fost încă recuperate de autorităţi. În urma jafului, Luvrul a transferat restul bijuteriilor sale cele mai preţioase la Banca Franţei, pentru a fi păstrate în siguranţă.
Într-un interviu pentru CNN, Larry Lawton, un fost hoț de bijuterii devenit expert în securitate, care a executat ani grei de închisoare pentru jafuri armate, a spus că hoții ”au avut curaj și o planificare atentă”, dar au făcut ”greșeli grave, care trădează lipsa de experiență profesională”.
Armata rusă, cel mai mare avans pe frontul ucrainean
În luna noiembrie, armata rusă a realizat cel mai mare avans pe frontul ucrainean din ultimul an, conform unei analize pe baza datelor furnizate de Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW). Trupele ruse au ocupat în noiembrie 2025 încă 701 de kilometri pătraţi de teritoriu în Ucraina, al doilea cel mai mare avans după cel din noiembrie 2024, când au ocupat 725 de kilometri pătraţi.
Totuşi, înaintarea trupelor ruse a continuat să încetinească în noiembrie în provincia estică Donetsk. În schimb, armata rusă a înregistrat cele mai mari progrese în noiembrie în regiunea sud-estică Zaporizhzhia, unde a ocupat încă 272 de kilometri pătraţi, la fel de mult ca în cele patru luni anterioare la un loc, reuşind de asemenea să captureze circa 200 de kilometri pătraţi în regiunea central-estică Dnipropetrovsk, unde trupele ruse nu pătrunseseră deloc de la începutul războiului şi acum au extins acolo linia frontului.
Decizie istorică în Uniunea Europeană: activele rusești, înghețate pe termen nedeterminat
În luna decembrie, Uniunea Europeană a luat o decizie istorică. Liderii Uniunii au convenit să înghețe pe termen nedeterminat activele Băncii Centrale a Rusiei deținute în Europa, eliminând astfel un obstacol major în utilizarea acestor fonduri pentru sprijinirea Ucrainei. Înghețarea a 210 miliarde de euro ”atât timp cât va fi necesar”, fără a mai fi nevoie de reînnoirea măsurii prin vot la fiecare șase luni, a reprezentat un prim pas important agreat de statele membre.
Banca Centrală a Rusiei a catalogat planurile UE drept ilegale și a transmis că își rezervă dreptul de a folosi ”toate mijloacele disponibile” pentru a-și proteja interesele. Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat că decizia UE de a îngheța activele rusești va provoca ”daune ireparabile” Uniunii și a anunțat că Ungaria va face ”tot ce îi stă în putință” pentru a ”restabili o stare de legalitate”.
