Din seara de 23 decembrie încep patru zile marcate de magia Sărbătorilor și colindatul deschide poarta frumoaselor tradiții de Crăciun ale românilor. Cele mai frumoase colinde.
„Înspre Crăciun, cerurile se deschid, dar minunea aceasta n-o pot vedea decât cei buni la Dumnezeu: glasurile îngereşti se aud atunci în cer, dar numai cei fără de păcate le pot auzi. Cei care vor sta toată noaptea treji şi păzesc clipa când se deschide cerul. Atunci se aude o toacă de sus, iar cocoşii încep să cânte”, nota Radu Anton Roman.
Colindul începe după reguli bine stabilite, potrivit etnologilor: se „petrece” de doua ori – în noaptea de 23 spre 24 decembrie și în zorii zilei de 24 decembrie. Copii se adună, de obicei, la o casă unde repetă colindele, și odată cu venirea serii îsi încep colindatul.
În seara de Ajun colindă doar copiii, simboluri ale purităţii. În ziua de Crăciun colindă flăcăii. Împărţiţi în cete conduse de un vătaf, trec din casă în casă strigând: „Bună-dimineaţa la Moş Ajun/ Ne daţi, ori nu ne daţi”. Colindatul diferă de la o zonă la alta. În Transilvania, ei sunt primiţi în case şi trebuie să aţâţe focul, fiind priviţi ca aducători de noroc. În Oltenia, poartă o prăjină, care are în vârf o basma cu un ban de argint, fire de busuioc şi tămâie, iar gazdele le dau boabe de grâu şi de porumb pe care trebuie să le arunce prin casă ca să aducă noroc. Colindătorii primesc colindeţe (colaci), mere, pere, nuci. În sate, colindatul este foarte preţuit, oamenii crezând că şi Iisus a fost cu colinda când era copil. Colindelor le sunt asociate şi măştile, de capră sau de urs, în mod obişnuit, după cum povestea etnograful Irina Nicolau.
Cele mai frumoase colinde sunt însoțite de tradiții
Ceata de colindători merge din casă în casă, cu un întreg arsenalul format din clopoţei, beţe, bice, menit ca, prin zgomotul făcut, să alunge forţele malefice. În acelaşi sens trebuie amintite jocurile cu măşti: capra, ursul, căluţii, dar şi ceata de mascaţi care stigmatizează cusururile membrilor comunităţii.
În unele sate, membrul cel mai vârstnic al familiei aruncă în drumul colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că vor avea o recoltă foarte bună în anul următor dacă vor amesteca sămânţa pe care o vor pune în brazdă cu boabele folosite în ajun la primirea colindătorilor.
În Ajunul Crăciunului, în multe zone ale ţării, în special în Moldova, sunt practicate rituri în care tradiţia religioasă înglobează elemente păgâne, legate de moarte şi renaştere, cu elemente vizând influenţarea recoltei din anul viitor, sănătatea oamenilor şi bunăstarea.
Încă din această seară puteți asculta cele mai frumoase colind, pentru a nu se pierde tradiția.
Cele mai frumoase colinde românești
Florile Dalbe
Moș Crăciun cu plete dalbe
O, ce veste minunată!
Trei păstori
Am plecat să colindăm
Sus la poarta Raiului
Astăzi s-a născut Hristos
Deschide ușa, creștine
Din an în an
Steaua sus răsare
