Alertă la nivel mondial după ce o listă cu cele mai falsificate alimente din lume arată că aproximativ 10% din produsele consumate în țările dezvoltate sunt suspectibile a fi contrafăcute. România nu e nici ea ocolită de pericol.
Falsificarea alimentelor este o problemă tot mai gravă la nivel global, afectând nu numai gustul și calitatea produselor, ci și sănătatea consumatorilor. Carnea, lactatele și fructele, elemente esențiale în dieta zilnică, sunt printre cele mai falsificate alimente din lume și principalele ținte ale acestui fenomen fraudulos.
Cum ajungem să mâncăm alimente contrafăcute
Autoritățile responsabile de siguranța alimentară sunt în stare de alertă continuă, depunând eforturi susținute pentru a identifica și combate aceste practici ilegale. Cu toate acestea, consumatorii au și ei un rol crucial în protejarea propriei sănătăți, fiind nevoiți să rămână vigilenți în fața acestei probleme în creștere.
Numărul alimentelor falsificate crește constant, iar acest fenomen are consecințe grave asupra sănătății. Românii consumă în mod frecvent unele dintre cele mai falsificate alimente din lume.
Potrivit datelor furnizate de „Food Fraud Database,” recunoscută de ONU prin FAO, aproximativ 10% dintre produsele alimentare din țările dezvoltate prezintă riscul de a fi contrafăcute, cu unele alimente care se regăsesc frecvent pe lista neagră a falsificărilor.
Practicile de falsificare variază de la diluarea laptelui cu apă pentru a mări volumul acestuia, până la utilizarea substanțelor chimice pentru a accelera coacerea fructelor.
Producătorii lipsiți de scrupule recurg la amestecarea argilei, pietrișului, pietrelor, nisipului și așchilor de marmură în cereale, leguminoase și alte culturi pentru a spori artificial greutatea produselor.
Cele mai falsificate alimente din lume
Printre cele mai falsificate alimente se numără:
Uleiul de măsline extravirgin. Acesta este adesea diluat cu uleiuri vegetale mai ieftine.
Mierea naturală. Se pot adăuga siropuri de zahăr sau îndulcitori artificiali.
Brânza. Se falsifică prin adăugarea de uleiuri vegetale, amidon și alte ingrediente ieftine pentru reducerea costurilor.
Cafeaua măcinată. Se „umflă” cu cicoare, orz sau alte adaosuri pentru creșterea volumului și profitului.
Peștele. Etichetele induc în eroare privind speciile valoroase.
Șofranul. Falsificat cu substanțe similare vizual, cum ar fi floricelele de gălbenele.
Vinul. Acesta este modificat cu adaosuri de apă, zahăr sau alte substanțe pentru a altera aroma, culoarea sau conținutul de alcool.
Parmezanul. Se pretinde că este ras, dar adesea conține celuloză, un aditiv care previne aglomerarea brânzei rase.
Băuturile alcoolice. Se falsifică prin etichete false sau diluarea cu substanțe spirtoase care reprezintă riscuri pentru sănătate.
Pe lângă toate aceste avertismente, consumatorii sunt îndemnați să rămână vigilenți și să-și aleagă cu atenție locul de proveniență al alimentelor pentru a evita capcanele falsificărilor alimentare.
O atitudine informată este cheia în protejarea sănătății personale și a integrității alimentare, potrivit foodchainind.com.
