Centrul medical Rambam din Haifa poate fi transformat în cel mai mare spital subteran fortificat din lume, în doar opt ore. Acest lucru se poate întâmpla în caz de război cu Hezbollah.
O posibilitate din ce în ce mai apropiată, potrivit EFE. Centrul medical Rambam din Haifa, nordul Israelului, cu peste 2.000 de paturi pe o suprafaţă de 60.000 de metri pătraţi, este gata să îngrijească pacienţi şi răniţi în caz de război cu Hezbollah.
„Pentru a explica de ce ne aflăm în cel mai mare spital subteran din lume, trebuie să ne întoarcem în 2006, în timpul celui de-al doilea război din Liban, când Haifa a fost atacată intens cu rachete pentru prima dată şi nu aveam sistemul antiaerian Iron Dome”, a declarat pentru EFE directorul Spitalului Rambam, Michael Halberthal.
Medicul îşi aminteşte şi acum cum aproximativ 70 de rachete au căzut în apropierea spitalului, zguduind pereţii clădirii, în timp ce personalul încerca să se ocupe în continuare de tratarea pacienţilor. „Dar nimeni nu era în siguranţă”, îşi aminteşte medicul.
Lecţiile învăţate în 2006 au fost folosite pentru a concepe un protocol de urgenţă pentru scenarii multiple, inclusiv război chimic sau biologic, deşi cele pe care le repetă cel mai mult în exerciţiile lor frecvente sunt atacurile cu rachete şi obuze, precum cele pe care nordul Israelului le-a suferit încă din 8 octombrie, când gruparea şiită libaneză Hezbollah a reluat ostilităţile „în solidaritate” cu miliţiile palestiniene din Gaza.
Etajele minus 2 şi minus 3 din spital vor adăposti pacienţi
Deşi sirenele sună frecvent în Haifa, cel de-al treilea oraş al Israelului nu a mai suferit lovituri majore de atunci, dar se pregăteşte pentru ce e mai rău. Dacă va veni acel moment, toate etajele şi specialităţile spitalului vor fi mutate în subteran, pe cele trei etaje concepute în condiţii normale ca parcare.
Etajele minus 2 şi minus 3 vor adăposti pacienţi, inclusiv spaţiu pentru pacienţii de terapie intensivă şi săli de operaţie; în timp ce la etajul minus 1 vor sosi ambulanţele şi tot aici va fi făcut triajul, explică Halberthal.
Conducerea spitalului Rambam are un plan de urgenţă conceput încă din 2012, care permite mutarea serviciilor sale în subteran într-un interval de 72 de ore: scoaterea vehiculelor din parcare, curăţarea şi dezinfectarea, coborârea paturilor şi echipamentelor medicale, pregătirea sălilor de operaţie, montarea duşurilor şi toaletelor, punerea în funcţiune a serviciilor de ventilaţie şi de purificare a aerului…
Dar după experienţa trăită în timpul atacului lansat în 7 octombrie 2023 de gruparea islamistă palestiniană Hamas asupra Israelului, când spitalele din sudul Israelului au fost copleşite în câteva ore şi când Hezbollah a lansat primele rachete, s-a decis devansarea tuturor acestor sarcini, astfel că, acum, în caz de urgenţă, va mai trebui doar să transferaţi pacienţii şi să se înceapă primirea răniţilor în subteran.
Cel mai mare spital, gata în 8 ore
„Dacă izbucneşte războiul în nord şi ar trebui să începem de la zero, ne-ar lua aproximativ 72 de ore, dar acum putem avea spitalul subteran complet funcţional în doar 8 ore”, a explicat dr. Halberthal. Spitalul subteran poate găzdui un total de 8.000 de bolnavi şi răniţi, deoarece nu toţi au nevoie de paturi.
„În caz de urgenţă, avem o autonomie de până la patru zile, fără a primi niciun ajutor din exterior. Avem aprovizionare suficientă cu energie electrică, apă, alimente, medicamente, ventilaţie şi purificare a aerului…”, a insistat el. La etajul 3 se află şi o sală de comandă, unde conducerea spitalului, împreună cu reprezentanţi ai Armatei, Poliţiei şi ai serviciilor de urgenţă, ar urma 24 de ore din 24 să monitorizeze situaţia în timp real şi să ia decizii comune. În sală sunt instalate peste 10 monitoare în care sunt controlate toate căile de acces pentru a şti câte persoane rănite ajung – inclusiv pe heliport -, date actualizate constant despre capacitatea spitalului şi chiar un „telefon roşu” pentru a comunica direct cu autorităţile.
Acest spital subteran a fost deja testat în timpul pandemiei de COVID-19, deşi spaţiul a fost folosit atunci nu atât datorită siguranţei pe care o oferă, ci pentru a găzdui numărul mare de pacienţi aflaţi în carantină. „Sper că nu se va întâmpla nimic altceva în nord, dar dacă se va întâmpla, suntem pregătiţi pentru orice scenariu”, a subliniat Halberthal.
Tensiunile nu au făcut decât să crească din octombrie la graniţa dintre Israel şi Liban – unde au murit peste 500 de oameni, majoritatea de partea libaneză şi în rândurile grupării proiraniene Hezbollah – şi au atins apogeul luna trecută, când un război deschis părea inevitabil, deşi comunitatea internaţională, în special SUA şi Franţa, lucrează pentru a promova o soluţie diplomatică, aminteşte EFE.
Conflictele continuă în Gaza
Hamas şi Jihadul Islamic se confruntă cu lupte violente în Shejaia şi Rafah, unde luptători lor lansează rachete antitanc şi bombe de mortier împotriva forţelor israeliene.
După peste opt luni de conflict aerian şi terestru în Gaza, forţele israeliene se confruntă încă cu atacuri continue din partea militanţilor. Aceste acţiuni au loc în zone pe care armata israeliană a declarat că le controlează de câteva luni.
În ciuda eforturilor mediatorilor arabi susţinute de Statele Unite, până în prezent nu s-a reuşit obţinerea unei încetări a focului. Hamas insistă că orice acord trebuie să pună capăt războiului şi să determine o retragere completă a Israelului din Gaza. Israelul afirmă că va accepta doar încetările temporare ale luptelor până când Hamas, care conduce Gaza din 2007, va fi eradcat.
În apropiere de graniţa cu Egiptul, în oraşul Rafah, tancurile israeliene au pătruns în mai multe districte din est, vest și centrul orașului. După un atac asupra unei case din Shaboura, sase persoane au fost raportate ca fiind ucise de către medici. Acțiunea a afectat zona centrală a orașului. Locuitorii au spus că forțele armate israeliene au provocat incendierea moscheei Al-Awda din centrul orașului Rafah, una dintre cele mai emblematice din zonă.
Ministerul Sănătăţii din Gaza tratează toate victimele cu aceeaşi atenţie şi respect, indiferent dacă sunt combatanţi sau civili. Cu toate acestea, oficialii au confirmat că majoritatea morţilor sunt oameni nevinovaţi. De asemenea, peste 300 de soldaţi israelieni au murit în conflicte în Gaza, dar Israelul susţine că cel puţin o treime dintre victimele palestiniene au fost luptători.
Citiți și: Festivalul Filmului Românesc în Israel. Programul ediției 2024
