Ceea ce citim sau vedem este adevărat sau fals? De multe ori supraestimăm capacitatea noastră de a face distincția. Fie că e vorba de războiul din Ucraina, de pandemia de coronavirus sau de alte probleme, tot mai multe fake news circulă pe internet în ultimii ani, potrivit DW.
În special pe subiecte emoționante și controversate. Uneori poate fi dificil să distingem realitatea de ficțiune. Alteori, sunt mai ușor de recunoscut. Dar nu pentru toată lumea: unii utilizatori de internet au mai multe șanse să accepte dezinformarea și știrile false ca informații adevărate decât alții.
Deutsche Welle notează că un termen care apare din nou și din nou în acest context este „prejudecată cognitivă”. Descrie tendințe greșite în gândirea umană de care ne este greu să ne eliberăm. Printre altele, opiniile noastre și viziunea noastră preconcepută asupra lumii, numită și „partizanitate” sau „prejudecată de confirmare” în unele articole de specialitate, joacă un rol major în motivul pentru care cădem în fake news.
De multe ori pur și simplu avem încredere în intuiția noastră
Psihologul cognitiv Stephan Lewandowsky de la Universitatea Bristol explică fenomenul: „Dacă aud ceva ce vreau să aud pentru că este în concordanță cu opiniile mele politice, da, atunci o să cred și mai mult”.
Deci suntem mereu părtinitori. De exemplu, cei care sunt convinși că Germania primește prea mulți refugiați sunt mai înclinați să creadă știrile care relatează că autoritățile locale sunt suprasolicitate sau spun, în general, lucruri negative despre acest grup.
O altă „prejudecată cognitivă” importantă este că de multe ori pur și simplu avem încredere în intuiția noastră. Ni se pare inutil – și probabil este prea deranjant – să verificăm ceva din nou înainte de a-l interioriza, de a comenta și de a-l transmite. Astfel, mulți utilizatori citesc doar titlul articolelor, dar nu și textul propriu-zis.
Teste prin intermediul titlurilor înșelătoare
Science Post și NPR, de exemplu, au testat acest lucru postând titluri înșelătoare. Cititorii au aflat că totul a fost un experiment doar dacă făceau clic pe linkuri – ceea ce majoritatea nu făceau.
„Efectul bandwagon” ne induce și el în eroare: conform acestui fenomen, oamenii au tendința de a urma opiniile sau comportamentele celorlalți mai degrabă decât să-și formeze propria opinie. În ceea ce privește știrile false, aceasta înseamnă că avem mai multe șanse să credem informațiile dacă și alții o fac.
Când vedem o postare pe rețelele sociale cu multe distribuiri și aprecieri, avem tendința de a avea încredere în inteligența roiului, la fel ca toți ceilalți. După cum am menționat deja, majoritatea distribuie și apreciază fără a arunca o privire mai atentă asupra conținutului.
Nici memoria noastră nu este de mare ajutor atunci când vine vorba de stocarea corectă a ceea ce am văzut sau citit, descris și ca „persistență a inexactității”. De multe ori nu ne amintim dacă ceva a fost adevărat sau fals. Nu este neobișnuit ca oamenii să susțină că o informație falsă a fost adevărată, chiar dacă a fost corectată ulterior, de exemplu sub forma unei verificări a faptelor.
Oamenii provoacă informații. Fake news se răspândesc repede
În afară de aceste prejudecăți, știrile false funcționează atât de bine, deoarece ne ghidăm mai mult după emoții decât ne dăm seama. Faptul că știrile false se răspândesc de șase ori mai repede decât informațiile adevărate se datorează tocmai acestei emoționalități, spune Lewandowsky. „Știrile false au tendința de a crea indignare în receptorul, destinatarul mesajului. Și știm că oamenii, indiferent dacă vă place sau nu, se implică cu indignare, provoacă informații… Asta face ca ei să devină mai virali. .”
Un studiu realizat de Universitatea din Würzburg anul trecut, în care 600 de participanți au fost rugați să evalueze adevărul diferitelor afirmații, a dezvăluit, de asemenea, că așa-numitele convingeri epistemice post-factuale ne fac mai susceptibili la știri false.
„Pentru a afla despre convingerile respondenților cu privire la cunoștințe și fapte, i-am întrebat: „Ai încredere în intuiția ta când primești informații? Câtă valoare acordați dovezilor? Crezi că există fapte independente?”, a declarat pentru DW autorul principal al studiului, psihologul Jan Philipp Rudloff.
Evaluarea a relevat faptul că participanților le era mai dificil să distingă afirmațiile adevărate de cele false, cu cât se bazau mai mult pe sentimentele lor și cu atât credeau mai puțin în existența faptelor.
Oricum ar fi fake news se răspândesc fulgerător şi au devenit o adevărată problemă în lumea digitală. Dar adevărata problemă o constituie fisura pe care au produs-o în lumea reală…
