Cea mai veche cafenea din București, Cafeneaua Veche 9, situată în Centrul Vechi al Capitalei, într-o clădire istorică, atestată în 1812, a câștigat premiul pentru design interior la categoria Ospitalitate, în cadrul BIG SEE AWARDS.
Acest lucru s-a petrecut în cadrul competiției europene BIG SEE AWARDS. Distincția pentru design se adaugă și altor premii obținute, de la redeschiderea din 2022 până în prezent, precum: Premiul pentru Arhitectura de Interior – Bienala Națională de Arhitectură, 2023; Best Practice in Restaurant Design – Romanian Design Week, 2022; Best Practice Arhitectura Amenajărilor Interioare / Amenajări Horeca – Anuala de Arhitectură, 2022; Project Recognition – Hospitality Snapshots, 2022.
Restaurantul aduce oaspeților săi experiențe culinare complete, bucătărie rafinată, meniu complet cu valențe europene și abordări locale, prin construcții inovatoare de gusturi ce aduc cafeaua în mod inedit în rețeta preparatelor tradiționale.
Loc de întâlnire al elitei de odinioară, Cafeneaua a avut ca oaspeți personalități ale culturii româneşti: Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion Luca Caragiale și Regele Carol al II-lea. Cafeneaua Veche era locul în care își savura cafeaua Mihai Eminescu, la acea vreme, Redactor-șef la publicația Timpul, al cărei sediu, Hotel Universal, era pe strada Covaci, chiar lângă locul în care de acum cafeaua rafinată și meniurile complexe sunt savurate de bucureșteni.
Cea mai veche cafenea din Bucureşti se află în fața Pieţei Sfântul Anton şi a fost atestată documentar în 1812.
Cea mai veche cafenea. Povestea începe în 1781
În 1667, Kara Hamie, un fost ienicer otoman de la Constantinopol, a deschis primul „magazin de cafea” la Bucureşti, în centrul oraşului, unde astăzi se află clădirea principală a Băncii Naţionale a României, pe locul unde avea să fie înălțat Hanul Șerban-Vodă.
După cinci ani, în 1672, se deschidea prima cafenea în Paris, America o avea pe prima în 1676, în Boston și abia în 1685 apărea și în Viena, Treptat, cafeaua a ajuns nelipsită și de la masa domnitorilor munteni, dar și în obiceiurile românilor. Așa a apărut și Cafeneaua Veche, încă în picioare și astăzi.
Povestea cafenelei vechi bucureștene începe în anul 1781, când armeanul Ştefan Altîntop a cerut şi a primit permisiunea din partea domnitorului Alexandru Ipsilanti să construiască o cafenea în apropierea Curţii Domneşti, în schimbul unei taxe de 10 taleri (monedă de argint care cântărea 28-29 de grame) pe an. Prima atestare documentară a acestei cafenele este abia în 1812, când proprietarul iniţial decide să o vândă. Cafeneaua avea pereții zugrăviți în alb, un acoperiș închis la culoare, iar fațada sa era decorată cu o serie de basoreliefuri în stil renascentist, amplasate între arcele ferestrelor prevăzute cu obloane de tablă. Cafeneaua și-a schimbat proprietarii în anii 1812 – anul atestării sale documentare – și apoi în 1825.
Începând cu secolul al XIX-lea, Cafeneaua Veche a devenit locul de întâlnire pentru personalități ale vremii, precum Eminescu, Caragiale sau chiar regele Carol al II-lea.
Cea mai veche cafenea a avut suișuri și coborâșuri
Istoria Cafenelei este legată de cea a hotelului Universal, aflat chiar lângă local, la numărul 14 al străzii Covaci, sediul celebrului ziar Timpul. Se spune că Eminescu, redactor la ziar între anii 1880 și 1881, ar fi fost unul dintre clienții fideli ai Cafenelei Vechi.
De-a lungul timpului, Cafeneaua Veche a fost subiectul a numeroase lucrări de artă, printre care se numără și tabloul în stil naiv al pictorului Nicolae Pavelescu. După 1990, Cafeneaua Veche a trecut și-a tot schimbat proprietarii, având suișuri și coborâșuri. În cele din urmă, cultura și moștenirea locului a atras investitorii într-un proiect ambițios, ce a implicat renovarea și redeschiderea publicului a celei mai vechi cafenele a Bucureștilor, în 2022. Actualii proprietari și-au dorit conservarea aerului pitoresc al epocii trecute, dar în același timp aducerea în actualitate a unui spatiu care în urma amenajărilor sucesive își pierduse relevanța. Restaurantul din Centrul Vechi își propune să exprime pasiunea pentru oraș, istoria și cultura lui, dar și spiritul modern, reflectat în selecția rafinată a meniului.
Nu au existat intervenii asupra exteriorului – zidurile, acoperişul de ţiglă şi obloanele sunt recondiţionate după vechile tipare. Cele 200 de capete de lei şi cele opt chipuri gravate pe zidurile albe datează din secolul XIX. Plăcuţa inscripţionată cu numele cafenelei și cele două lămpi de fier suspendate pe faţadă se numără printre elementele arhitecturale care s-au păstrat peste ani.
Primul român care a băut cafea
Cronicarul Ion Neculce a scris despre felul în care a fost băută prima cafea de către un român. „Cel dintâi român care a băut cafea a fost logofătul lui Bogdan Chiorul, Ion Tăutul. El a fost trimis de Vodă la Constantinopol, ca să închine Moldova turcilor. Stând cu vizirul la masă, i s’a adus cafea.
Tăutu nu’şi putea da cu socoteală ce băutură e asta, aşa neagră, şi nici nu visa că ea e fierbinte. El vedea, că vizirul nu’şi bea cafeaua – vizirul aştepta să se mai răcească – și credea că Vizirul aşteaptă ca Tăutul să închine şi să bea înainte, ca oaspe ce era. Tăutul ridică ceaşca şi strigând: ‘Trăiască Măria Sa, Împăratul’, de-te cafeaua pe gât dintr’o sorbitură”, nota cronicarul, se scria în numărul din 15 ianuarie 1894 al revistei „Vatra”, conform turismistoric.ro. Reacția boierului moldovean a i-a uimit pe cei prezenți, în frunte cu Marele Vizir. Neștiind că licoarea era fierbinte, el s-a trezit cu o arsură teribilă în gură. Dar a avut prezență de spirit și a reușit să salvese situația.
„Deodată sări în picioare, ars pe gât de cafea, şi strigă cât îl ţinură plămânii: ‘Trăiască Împăratul şi Vizirul’. El a strigat, fiindcă nu mai putea de arsură. Vizirul a rămas cu gura căscată, auzindu-l închinând cu glas aşa de tare. Bietul logofăt şi-o fi adus aminte multă vreme de ‘băutură Turcului’”, mai menționează sursa citată.
Logofătul Ioan Tăutu a murit la doar șapte ani de la întâmplarea cu pricina, în anul 1511, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii „Sf. Nicolae” din Bălinești, actualmente în județul Suceava.
Dar a rămas în istoria noastră drept primul român carea băut cafea. Tăutu a fost printre primii europeni care au simțit gustul cafelei, dar istoria acesteia avea o vechime mult mai mare. De fapt, se spune că totul a început în Etiopia, pe la anul 850, cu o turmă de capre. Legendă povestește despre un cioban numit Kaldi care a observat cum caprele sale începeau să danseze după ce mâncau boabele roșii ale unui anumit arbust. Curios, Kaldi a decis să încerce și el aceste boabe. A simțit o energie incredibilă și așa s-a născut ideea cafelei, scrie coffeepoint.ro.
După descoperirea ei în Etiopia, cafeaua a început să călătorească. Prima oprire importantă în istoria cafelei a fost Peninsula Arabică, în secolul al XV-lea. Aici, în Yemen, mai precis, oamenii au început să prăjească și să macine boabele de cafea, transformându-le într-o băutură asemănătoare cu cea pe care o cunoaștem astăzi. Este posibil ca arborele de cafea să fi ajuns în Yemen prin intermediul comercianților de sclavi.
În același secol, noua băutură ajunge în capitala Imperiului Otoman, la Constantinopol, unde, în 1475 s-a deschis prima cafenea cunoscută, Kiva Han. Foarte rapid, cafenelele devin centre sociale importante în întreg imperiul. Dar aceasta este altă poveste.
Citiți și: Ce este munca? Proiectul României la Bienala de la Veneția
