Poluanţii eterni (PFAS) sunt prezenţi în fructele şi în legumele din Europa. Mai multe ONG-uri au transmis mesajul îngrijorător, care s-a propagat. Dar mulți se întreabă ce sunt acești poluanți și dacă pot fi combătuți.
„Poluanţi eterni”, a căror denumire provine de la faptul că persistă mult timp odată ajunşi în mediul înconjurător – unii având efect nociv asupra sănătăţii – sunt de obicei utilizaţi în industrie sau în produse de uz cotidian, cum ar fi vasele de gătit antiaderente.
Potrivit mai multor ONG-uri, prezenţa pesticidelor care conţin aceste substanţe chimice a explodat între 2011 şi 2021 în produsele vegetale consumate în Uniunea Europeană, în special în fructele de vară, după cum notează AFP și The Guardian.
Poluanții eterni – Cele mai afectate fructe și legume
Conform unei analize a datelor oficiale provenite din programele naţionale de monitorizare a reziduurilor de pesticide în alimente ale statelor membre, bazate pe 278.516 de eşantioane de fructe şi legume, volumul de fructe contaminate cu reziduuri de PFAS a crescut cu 220% între 2011 şi 2021, conform Agerpres.
Cele mai afectate sunt fructele de vară, cum ar fi căpşunele (37% contaminate în 2021), piersicile (35%) şi caisele (31%), potrivit unui raport publicat marţi de mai multe asociaţii, printre care Générations Futures şi Pesticide Action Network Europe (PAN Europe), care au realizat deja un prim studiu pe această temă, în noiembrie 2023.
În cazul legumelor, proporţional mai puţin afectate de această contaminare, creşterea este de 247% în decurs de zece ani, andivele (42%) şi castraveţii (30%) fiind cele mai contaminate în 2021.
Anul trecut, UE a făcut un prim pas în direcţia restricţionării utilizării PFAS. Cu toate acestea, pesticidele clasificate ca PFAS sunt excluse din domeniul de aplicare al acestei restricţii, deoarece produsele fitosanitare sunt reglementate prin propriile texte.
Poluanții eterni, folosiți şi în agricultură
Dintre cele 20 de ţări ale membre UE studiate, fructele şi legumele cultivate în Olanda (27%), Belgia (27%), Austria (25%), Spania (22%), Portugalia (21%), Grecia (18%) şi Franţa (17%) conţin cele mai multe urme de PFAS.
„Poluanţi eterni”, a căror denumire provine de la faptul că persistă mult timp odată ajunşi în mediul înconjurător – unii având efect nociv asupra sănătăţii – sunt de obicei utilizaţi în industrie sau în produse de uz cotidian, cum ar fi vasele de gătit antiaderente.
Însă, aceste substanţe sunt folosite şi în agricultură. Potrivit raportului, PFAS cu cele mai frecvente utilizări în agricultură între 2011 şi 2021 au fost fungicidul fluopyram, insecticidul flonicamidă şi fungicidul trifloxistrobin.
Potrivit unui comunicat de presă emis de Générations Futures şi PAN Europe, rezultatele raportului „arată că utilizarea PFAS în pesticide duce la o ingestie tot mai frecventă” de reziduuri ale acestor substanţe „de către consumatorii europeni”, iar „această sursă de contaminare (…) nu trebuie minimalizată în raport cu cea cauzată de alte PFAS”.
Citiți și:
Revoluționar: Roboții controlați de AI invadează piața recoltării fructelor
