Un eveniment istoric, marcat de Biserica Ortodoxă Română, a fost sfințirea celui mai mare lăcaș de cult ortodox din lume: Catedrala Națională. Dacă dimensiunile impresionante de la suprafață au fost făcute publice, mai puțin se știe ce se ascunde sub catedrală. Oficiul de stiri a aflat detalii în exclusivitate.
Catedrala Națională, cunoscută și sub numele de Catedrala Mântuirii Neamului, a fost sfințită, duminică, 26 octombrie, în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului României Daniel. Dimensiunile și elementele de construcție au impresionat „toată floarea cea vestită” invitată la acest moment unic în istorie marcat de Biserica Ortodoxă Română. Ce nu s-a prezentat public, însă, este partea din subteran a lăcașului de cult. Din informațiile obținute de Oficiul de stiri, sub catedrală s-ar afla mai multe niveluri, dispuse pe o înălțime aproximativ egală cu lăcașul de cult, mai puțin turlele. În plus, cei care au participat la construirea catedralei vorbesc despre un tunel care ar face legătura cu Palatul Parlamentului.
Catedrala Națională, sfaturi de la Anca Petrescu pentru Patriarhia Română
Catedrala Națională este construită în perimetrul deținut, până la începerea construcției, de Palatul Parlamentului, sau Casa Poporului, cum este cunoscută de români clădirea ridicată în timpul regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu. Înainte de a începe construcția, oficiali din Patriarhia Română s-ar fi sfătuit cu Anca Petrescu, arhitecta care a fost aleasă de Nicolae Ceușescu pentru ridicarea Casei Poporului. De altfel, Părintele Nicolae Crîngașu, consilier patriarhal coordonator la Sectorul monumente și construcții bisericești, din Patriarhia Română, a confirmat că a avut o discuție cu Anca Petrescu, înaintea decesului acesteia, din anul 2013.
Buncărele de sub Casa Poporului și tunelurile de fugă
Încă de când se lucra la Casa Poporului, au apărut tot felul de zvonuri legate de ce se găseşte sub construcție. Anca Petrescu a povestit că în subteran există două buncăre antiatomice şi un adăpost antiaerian în stare de funcţionare. De asemenea, arhitecta spunea că galeriile care se întind pe câteva niveluri şi tuneluri de fugă sunt părţi normale ale unei asemenea construcţii. „Dacă, în cazuri de urgenţă, cineva se adăposteşte în buncărele de sub Casa Poporului, trebuie să iasă de acolo într-un fel sau altul. Acesta este rostul unor tuneluri de fugă.”, a explicat arhitecta. Se pare că un astfel ce tunel de fugă se află și în perimetrul actual deținut de Catedrala Națională.
Fundație de 24 de metri
Așa cum a precizat Părintele Nicolae Crîngașu, fundația de la Catedrala Națională s-a săpat la o adâncime de 24 de metri. Fundația include cinci grinzi uriașe de beton armat, fiecare de 6 metri înălțime și 130 de metri lungime, o realizare de proporții în domeniul construcțiilor. Pentru ca uriașa clădire să aibă „o durabilitate de două-trei mii de ani”, s-a apelat la o hidroizolație de plumb. „Nouă ne trebuia pentru două-trei mii de ani, așa că am ales o soluție curajoasă și verificată de mii de ani: hidroizolația cu folie de plumb”, a explicat consilierul patriarhal. Clădirea este construită să reziste la un cutremur de 9 grade pe scara Richter.
CITIȚI ȘI: Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie
Peștera Sfântul Apostol Andrei
Singurul spațiu subteran de care se vorbește oficial este Peștera Sfântul Apostol Andrei. În fața catedralei se întinde o esplanadă (piațetă) concepută pentru a facilita participarea la slujbe. Acest spațiu deschis are o suprafață de 11.600 m2 și capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare. Sub esplanadă se află un spațiu subteran extins, de dimensiuni mai mari decât amprenta la sol a catedralei, denumit simbolic „Peștera citadină Sfântul Apostol Andrei”. Spațiul subteran are un volum total de 87.505,67 m3 și o capacitate de 6.900 persoane, destinat activităților culturale, catehetice, sociale și organizării unui muzeu.
Termen de finalizare în 2027
Deși Catedrala Națională a fost sfințită pe 26 octombrie 2025, lucrările de finalizare a întregului ansamblu vor continua și în anii următori. Conform estimărilor făcute de Patriarhia Română, finalizarea completă a construcției începute în anul 2010 ar putea avea loc după 2027, în funcție de ritmul finanțărilor.
Catedrala Națională, cea mai mare biserică ortodoxă din lume
Catedrala Națională din București, păstorită de Biserica Ortodoxă Română, este, conform celor mai recente evaluări, cea mai mare biserică ortodoxă din lume, dacă ne referim la înălțime, volum și ambitus arhitectural.
Înălțime totală: aproximativ 120 metri (până în vârful crucii centrale)
Suprafață desfășurată: peste 38.000 metri pătrați
Capacitate interioară: între 5.000 și 8.000 de persoane (până la 100.000 în exterior, la slujbe mari)
Turla Pantocratorului: atinge 106 metri
Iconostas: cel mai mare din lume, conform Cărții Recordurilor – – 23,8 m lungime și 17,1 m înălțime.
CITIȚI ȘI: Catedrala Națională e în Cartea Recordurilor. Cine a avut ideea construirii Catedralei
