După mai mulți ani marcați de inflație ridicată, dobânzi mari, dezechilibre bugetare și incertitudine fiscală, anul 2026 este privit, în spațiul public, mai degrabă cu prudență decât cu încredere. Pe acest subiect, consultantul economic Adrian Negrescu avansează o ipoteză care contrazice discursul dominant: economia din România ar putea avea, în 2026, premise mai bune decât cele anticipate în prezent, fără a intra într-o creștere spectaculoasă, dar cu șanse reale de stabilizare.
Într-o analiză publicată recent, Adrian Negrescu, consultant economic și manager al companiei de consultanță Frames, identifică zece factori care, dacă se vor confirma simultan, ar putea contribui la reducerea presiunilor macroeconomice, reluarea investițiilor și conturarea unui climat economic mai predictibil.
INFLAȚIA ȘI DOBÂNZILE ÎN ROMÂNIA: POSIBILE SCHIMBĂRI DE TREND ÎN 2026
Primul element central al analizei vizează evoluția inflației. Potrivit consultantului, din a doua parte a anului 2026 este posibilă o reducere semnificativă a inflației, determinată atât de efectul de bază, cât și de o eventuală reglementare mai strictă a piețelor de energie și gaze, considerate în continuare surse majore de volatilitate.
Pe acest fond, Adrian Negrescu anticipează și o relaxare a politicii monetare. Scăderea inflației ar putea permite Băncii Naționale să reducă dobânda-cheie, cel mai probabil din semestrul al doilea al anului, ceea ce ar antrena intrarea indicilor IRCC și ROBOR pe un trend descendent. O astfel de evoluție ar avea un impact direct asupra costurilor de finanțare, atât pentru populație, cât și pentru companii.
Un alt punct sensibil abordat în analiză este politica fiscală. Adrian Negrescu estimează că în 2026 nu vor mai exista majorări de taxe, iar statul ar urma să încaseze suplimentar aproximativ 30 de miliarde de lei din economie, pe fondul unei colectări mai bune și al unui volum mai mare de activitate economică.
În aceste condiții, deficitul bugetar ar putea fi menținut în jurul valorii de 6,2% din PIB, cu condiția unei limitări mai stricte a cheltuielilor publice prin legea bugetului. Consultantul subliniază că disciplina bugetară rămâne o variabilă critică pentru evitarea unor corecții fiscale ulterioare.
CURSUL EURO ÎN ROMÂNIA, SUSȚINUT DE REZERVELE BĂNCII NAȚIONALE
În ceea ce privește cursul de schimb, analiza indică o posibilă evoluție relativ stabilă a monedei europene. Adrian Negrescu estimează că euro ar putea gravita în intervalul 5,1–5,2 lei, susținut de rezervele valutare consistente ale Băncii Naționale, evaluate la aproximativ 70 de miliarde de euro.
Menținerea unui curs relativ stabil ar contribui la păstrarea unui climat de încredere în economie și la reducerea riscurilor asociate importurilor, creditelor și investițiilor denominate în valută.
Un alt argument major vizează fluxurile financiare anticipate pentru anul 2026. Potrivit estimărilor lui Adrian Negrescu, în economie ar putea intra cel puțin 50 de miliarde de euro, proveniți din mai multe surse: fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență, programul SAFE, alte fonduri europene, investiții private, transferuri ale românilor din străinătate și împrumuturi contractate de stat.
Aceste intrări de capital ar putea susține atât investițiile publice și private, cât și stabilitatea macroeconomică, într-un context în care accesul la finanțare rămâne esențial.
ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN 2026: STABILIZARE, NU CREȘTERE ACCELERATĂ
Consultantul economic atrage atenția că anul 2026 nu trebuie privit ca unul al unei creșteri economice spectaculoase. În schimb, miza ar fi stabilizarea economiei, după o perioadă de ajustări dure.
Potrivit lui Adrian Negrescu, peste 80% dintre companiile cu impact major în economie și-au restructurat deja activitatea și vor începe anul 2026 cu planuri mai realiste, adaptate noilor condiții de piață. În acest context, reluarea investițiilor private ar putea deveni vizibilă din a doua parte a anului.
Analiza mai arată că piața muncii va continua să caute angajați bine pregătiți, în special în domenii precum producția, vânzările și managementul. În paralel, piața imobiliară ar putea continua să crească în marile orașe, acolo unde cererea de locuințe depășește oferta.
De asemenea, accentul pus pe digitalizare și utilizarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială este văzut ca un generator de noi afaceri, mai ales în comerțul online și în serviciile destinate populației.
„2026, din punctul meu de vedere, este o ecuație cu multe necunoscute, dar care pot fi rezolvate în condițiile în care cel puțin cele 10 puncte de mai jos vor deveni realitate”, afirmă Adrian Negrescu, care enumeră, printre altele, reducerea inflației, scăderea dobânzilor, absența unor noi majorări de taxe, stabilitatea cursului euro/leu, intrările masive de capital și restructurarea mediului de afaceri ca factori-cheie pentru anul viitor.
Rămâne de văzut în ce măsură aceste premise se vor confirma și dacă anul 2026 va marca începutul unei perioade de echilibrare economică sau doar o pauză temporară într-un context mai larg de incertitudine.
