Ce probleme de sănătate mintală au copiii? Întrebarea pare de necrezut, dar totul e adevărat. Anxietatea, depresia şi dificultăţile parentale sunt principalele cauze pentru care copiii din România au apelat la serviciile de terapie psihologică.
De asemenea, și la serviciile de sprijin psiho-emoţional ale Salvaţi Copiii România. Astfel, în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2023, psihologii organizaţiei au tratat 678 de cazuri, în cele mai multe – 217 – fiind vorba despre copii de vârsta claselor primare, pe locul al doilea fiind copii de gimnaziu – 215, urmaţi de adolescenţi (140) – care au avut nevoie de terapie. În celelalte cazuri, 106, a fost vorba despre copii cu vârste mici, preşcolari care au avut nevoie de sprijin psihologic.
Copiii reuniţi la Bucureşti la cea de-a 24-a ediţie a Forumului Copiilor au dezbătut cu prioritate tema sănătăţii mintale şi a consecinţelor pe care le are asupra dezvoltării emoţionale şi sociale şi au formulat o serie de recomandări urgente.
Pe care le vor prezenta autorităţilor, printre care suport specializat în şcoală pentru problemele emoţionale, crearea unui sistem de raportare anonimă a abuzurilor, a situaţiilor de bullying şi a altor probleme care afectează climatul şcolar şi introducerea educaţiei sexuale în curriculumul şcolar ca disciplină obligatorie.
Probleme mintale: Cazuri de anxietate şi de tulburare emoţională
Dintre cele 678 de cazuri ajunse în terapie, cele mai multe au reprezentat cazuri de anxietate – 148 şi de tulburare emoţională – 128. Pentru 60 de copii, cauza pentru care au necesitat terapie a fost legată de dificultăţi parentale (cum este divorţul), în 54 de cazuri a fost vorba despre tulburări din spectrul ADHD/ADD, în vreme ce 50 de copii au fost diagnosticaţi cu depresie. Au existat şi şase cazuri de tentative de suicid, cinci la copii de vârsta liceului şi una la un copil de vârsta gimnaziului.
Cei 100 de copii din Bucureşti şi 13 judeţe care s-au reunit, în perioada 27-31 mai la Forumul Copiilor, au pus în dezbatere trei teme pe care le consideră prioritare:
– sănătatea mintală – care sunt factorii ce pot avea o influenţă pozitivă sau negativă asupra acesteia, semne şi simptome ale problemelor, tehnici şi strategii de gestionare a stresului şi promovarea bunăstării mentale, comunicarea către adulţii de încredere (relaţia părinte – copil) a necesităţii sprijinului, stigmatizarea şi modalităţi de a promova înţelegerea şi empatia, resurse şi servicii disponibile;
– protecţia împotriva abuzului – recunoaşterea tipului de abuz, semne şi simptome, impactul pe termen lung asupra sănătăţii mentale, factori de risc, relaţia părinte – copil, dezvoltarea de abilităţi pentru comunicare asertivă şi tehnici pentru stoparea situaţiilor de abuz, resurse şi servicii disponibile, proceduri legate de raportarea unui abuz;
– participarea copiilor în procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar – ce reprezintă dreptul la participare, legislaţia în vigoare, beneficiile implicării copiilor în luarea deciziilor prin prisma dezvoltării abilităţilor sociale, a creşterii încrederii în sine şi a îmbunătăţirii sănătăţii mentale, mecanisme de participare, rolul adulţilor în acest proces, provocări în acest demers.
După cele trei zile de discuţii şi concluzii, copiii au prezentat recomandările lor autorităţilor: Ministerul Educaţiei, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Guvern, precum şi CNCD-ului.
Probleme mintale și anumite riscuri la copiii expuși
Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților are un impact asupra multor aspecte ale vieții lor. Potrivit unei scurte radiografii a UNICEF privind sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România, publicată în septembrie 2022, există anumite riscuri. Pe lângă stigmatizarea și discriminarea socială, în unele cazuri, copiii și adolescenții care se confruntă cu probleme de sănătate mintală sunt expuși riscului de a avea comportamente nesănătoase și riscante. Cum ar fi fumatul, consumul de alcool și droguri sau comportamente sexuale riscante. Performanța școlară poate fi, de asemenea, afectată, de exemplu, un copil cu tulburări de comportament care nu beneficiază de intervenție de specialitate are o probabilitate de două ori mai mare de abandon școlar decât un copil cu dezvoltare tipică.
La nivel mondial, potrivit unui raport din 2021 al UNICEF – „Starea copiilor lumii. În mintea mea: promovarea, protejarea și îngrijirea sănătății mintale a copiilor”, se estimează că peste unu din șapte adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani trăiește cu o tulburare mintală diagnosticată. Estimările mai arată că 86 de milioane de adolescenți cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani și 80 de milioane de adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani trăiesc cu o tulburare mintală la nivel mondial.
În România, aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală, potrivit UNICEF. Iar mulți alții se confruntă cu diferite dificultăți de dezvoltare, emoționale sau cognitive. Se estimează că un număr mult mai mare de persoane cu nevoi psiho-emoționale nu sunt diagnosticate și, în consecință, nu beneficiază de un tratament și de îngrijiri de sănătate mintală adecvate.
Radiografia publicată de UNICEF precizează că sănătatea mintală a copiilor și adolescenților români este mult mai afectată decât cea a copiilor din alte țări. 33% dintre adolescenții cu vârste între 11 și 15 ani se simt triști de mai multe ori pe săptămână, față de o medie de 13% în cele 45 de țări incluse într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății. De asemenea, un studiu din 2020 a arătat că aproape jumătate dintre tineri au avut gânduri de sinucidere cel puțin o dată, 27,1% erau triști tot timpul și nu puteau scăpa de tristețe, iar 21,5% s-au simțit depresivi uneori în ultimele șase luni.
Cele mai frecvente probleme mintale la copiii din România
În România, printre cele mai frecvente tulburări psihice diagnosticate în ultimii ani se numără: tulburările de conduită (24,19%), tulburări de deficit de atenție și hiperactivitate (22,65%), tulburările de anxietate (19,23%), tulburările din spectrul autist (14,47%), episodul depresiv (9,14%). De asemenea, potrivit UNICEF, tulburările de atașament (4,3%), fobia școlară (3,1%), tulburările de comportament alimentar (2,88%). Episoadele depresive în categoria de vârstă de peste 15 ani au fost de 69%, mult mai mare în comparație cu cele raportate la vârste mai tinere.
Autorii raportului UNICEF au elaborat, de asemenea, un set de recomandări pentru îmbunătățirea calității vieții copiilor din perspectiva sănătății mintale. Una dintre recomandări se referă la abordarea problemelor legate de datele statistice insuficiente privind sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România. Absența unor informații credibile privind nu numai accesul copiilor la servicii medicale de specialitate, la servicii de psihoterapie, consiliere psihologică, servicii educaționale de sprijin sau la servicii din categoria celor sociale, îngreunează adaptarea unei intervenții care ar avea scopul de a diminua complexitatea afectării psihice și de a înlesni condițiile pentru o stare de sănătate pozitivă și productivă.
Un alt set de recomandări se referă la școlile care nu au programe de promovare a sănătății mintale. Cercetarea notează că sănătatea mintală are o componentă educațională semnificativă, iar dezvoltarea și implementarea programelor de psiho-educație pentru copii și adolescenți poate avea un potențial transformator pentru întreaga comunitate. O recomandare este introducerea de conținuturi psiho-educaționale la fiecare nivel educaționalși dezvoltarea acestor conținuturi pentru a include metode non-formale, într-o manieră prietenoasă pentru copii și în conformitate cu nevoile curente ale copiilor. De asemenea, cadrele didactice ar trebui să fie formate pentru a disemina conținutul psiho-educațional în școli.
E nevoie de cele mai bune servicii, pentru toți copiii din România
UNICEF face apel la investiții urgente în sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, sprijinind măsurile de prevenire în familie prin programe de promovare a parentingului pozitiv, dar și pentru a sprijini bunăstarea psihică celor care îngrijesc copiii. Răspunsul comunității și al școlii este, de asemenea, important pentru sănătatea mintală, deoarece copiii și adolescenții ar trebui să învețe și să trăiască în medii sigure. UNICEF se concentrează pe schimbarea discursului global și a percepției publice privind sănătatea mintală, combătând stigmatizarea și discriminarea.
“Fiecare copil are dreptul la o bună sănătate mintală și la bunăstare. Realizarea drepturilor copiilor depinde de aceasta și trebuie să ne asigurăm că aplicăm toate politicile adecvate și că avem resursele necesare pentru a oferi cele mai bune servicii, pentru toți copiii din România, dar mai ales pentru copiii vulnerabili și refugiați”, a declarat Anna Riatti, Reprezentanta UNICEF în România.
Potrivit unui recent sondaj U-Report (iulie 2023) realizat în Europa, aproape o treime dintre adolescenți caracterizează propria stare emoțională generală din ultima jumătate de an ca fiind “de anxietate”, în timp ce o altă treime ar numi-o “de stres”. 56% dintre respondenți au declarat că internetul și rețelele de socializare constituie principalele surse de informații despre cum să aibă grijă de sănătatea lor mintală, 8-9% au indicat prietenii și rudele, în timp ce 14% nu au nicio sursă de informare. 41% dintre adolescenți au răspuns că persoanele care îi susțin le pot îmbunătăți starea psihologică. 26% au indicat că o situație financiară mai bună le poate îmbunătăți starea psihologică.
Citiți și: Salariul minim, o problemă în România? Analiza Comisiei Europene
