Blocul ARO de pe Bulevadrul Magheru din Capitală intră în procesul de consolidare. Construit în 1935, Blocul ARO – Patria este o clădire emblematică, care se încadrează la categoria „povești din Capitală” în ceea ce privește arhitectura modernă din perioada interbelică.
Expertiza tehnică a fost încheiată și recepționată de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), anunță primarul general, Nicușor Dan, pe pagina sa de Facebook.
„Expertiza tehnică a imobilului ARO (bd. Gheorghe Magheru nr. 12-14) unde funcționa cinematograful Patria a fost recepționată de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS). Expertizarea s-a realizat cu echipamente digitale moderne, prin scanare laser 3D, dronă aeriană pentru colectare de date și cele mai noi soft-uri de calcul structural și software de proiectare și reprezentare tip BIM (Building Information Modelling)”, a anunțat edilul.
Potrivit primarului, urmează înscrierea în programul Ministerului Dezvoltării pentru obținerea de fonduri necesare consolidării și reabilitării în baza Legii 212/2022. De asemenea, Nicușor Dan a dat detalii despre procesul de consolidare.
Blocul ARO – Patria este o clădire emblematică
„Intervențiile propuse în vederea consolidării imobilului presupun diverse operațiuni cum ar fi: consolidarea grinzilor existente și introducerea de grinzi noi la nivelul etajelor superioare, cămășuirea pereților de la subsol, realizarea unor fundații noi din beton armat sau refacerea unor balcoane. Suplimentar se vor realiza și trotuarele perimetrale clădirii. Imobilul este alcătuit din patru corpuri de clădire, cu regimuri de înălțime diferite: 8, 9 și 5 etaje, plus clădirea care adăpostește sala cinema Patria”, a explicat Nicușor Dan.
„Construit în 1935, Blocul ARO – Patria este o clădire emblematică pentru arhitectura modernă din perioada interbelică și pentru soluția structurală a sălii de cinematograf, revoluționară pentru acea dată. A fost prima clădire modernistă din Capitală, fiind proiectată de arhitectul Horia Creangă”, a mai spus primarul general al Capitalei.
În anul 1935, chiar în ziua de Crăciun, se deschidea modernistul bloc ARO, cu alură de New-York. Era considerat un adevărat zgârie-nori pentru acele timpuri. Proiectul era semnat de fondatorul modernismului românesc, arhitectul Horia Creangă. Clădirea în care se află astăzi cinematograful Patria avea locuințe colective de tip blockhouse ( ceva total nou pentru București, potrivit B365), un bar la subsol, birouri și spații comerciale.
„Am conceput ARO într-o noapte, dintr-un tot, ca într-un vis”
„Am conceput ARO într-o noapte, dintr-un tot, ca într-un vis, în forma, volumetria pe care o vedem. Ulterior s-au ivit greutăți considerabile ca să încadrăm imobilul în plafonul financiar foarte limitat al clientului. Totul se înscrie într-o linie mare continuă, orizontală, în care se încadrează circulația vehiculelor. Numai intersecțiile de străzi sunt acuzate prin motive de oprire verticală, și acelea retrase din primul plan pentru a face mai puțin simțită această rupere de continuitate”, mărturisea Horia Creangă, fondatorului curentului modernist în arhitectura românească, la un moment dat, otrivit arhivelor consemnate ale vremii.
Clădirea a fost ridicată pe locul casei impunătoare a lui Alexandru Marghiloman. Ulterior, blocul va deveni faimos și pentru celebrul bar „Melody”, dar și pentru controversele și criticile pe care nepotul lui Ion Creangă le-a primit după ridicarea sa.
Anul acesta, această Societate a construit în spațiul dintre laturile clădirii, o monumentală sală de spectacole demnă de marile centre din Apus. După denumirea societății proprietare și sala se va numi ARO. Suprafața ocupată de acest cinematograf este de circa 2000 de mp, iar clădirea constituie o interesantă realizare tehnică, fiind în formă ovală și acoperită cu o boltă enormă care asigură o acustică perfectă și o vizibilitate desăvârșită din orice loc”.
Blocul ARO – modernism, nu glumă!
„S-au întrebuințat numai pentru armarea betonului aproape 17 vagoane de fier, iar traversele pe care se sprijină balconul au fost create special în Uzinele Reșița. Deoarece sala va adăposti un număr de 2000 de spectatori a trebuit să se rezolve problema aerisirii și ventilației. În acest scop, Societatea “Asigurarea Romanaesca” s-a adresat fabricilor Wissner din Gorlitz, Germania, cele mai renumite în acest domeniu și care au echipat sala cu aparate automate de încălzire, răcire și ventilare, aparate care au capacitatea de a primeni în cel mult zece minute aerul întreg al sălii”, mai nota presa vremii. „După ce e captat, aerul e trecut printr-o perdea de apă, sterilizat și ozonificat. Apoi el este purtat prin canale, până la gurile ventilatoarelor ce îl aduc în sală.
