Capitala Elveției, Berna, ar putea deveni primul oraș din lume care ar putea decide legalizarea cocainei pentru consum recreațional, dacă Guvernul din acest stat își va asuma propunerea venită din partea parlamentarilor.
Legalizarea unui drog considerat extrem de puternic, așa cum este cocaina, ar putea avea impact în toate țările europene, cu precădere în cazul celor care au fost declarate „state tranzit”, cum este și cazul României (n.r state în care se face trafic de droguri), este opinia experților antidrog, consultați de oficiuldeștiri.ro.
„Elveția a făcut această propunere întrucât are infrastructură, centre pentru tratarea dependenței de droguri, are legislație solidă în acest sens. Însă, oriunde unde există vânzare legalizată, desigur, într-o anumită cantitate, vor exista și cumpărători din alte state care vor căuta „porți” mai mari sau mai mici, în funcție de dependențele lor”, s-a exprimat Alina Oprea, psiholog specializat în tratarea dependenței de droguri(n.r. adicții).
Camelia Traian, psiholog clinician, spune că limita dintre curiozitate și dependență este foarte fină, iar vânzarea în scop recreațional ar fi o catastrofă pentru adolescenți și tineri.
„Nu contează că statul nu te pedepsește până la X grame, ci contează ce face statul ca x grame să nu se transforme într-o dependență pentru tine și care s-ar putea solda cu tragedii, așa cum văzut că s-a întâmplat în cazul consumului de droguri, inclusiv în România. Nu, nu consider că Elveția sau orice alt stat din lume va lua o decizie bună, dacă legalizează cocaina sau orice alt drog. Rolul unui stat este să ofere alternative sănătoase la dependențe, nu să le creeze”, s-a exprimat sursa citată, pentru oficiuldeștiri.ro.
Legalizarea cocainei. Ce spun experții antidrog: „Libertatea extinde zona de consum”. 500 de lei gramul de cocaină
Cătălin Țone, expert antidrog, menționa, recent, potrivit news.ro, că România nu este pregătită să să dezincrimineze din punct de vedere penal posesia de droguri, dând de înțeles că libertatea de alegere în cazul drogurilor extinde zona de consum.
„Această libertate extinde zona de consum, tendinţa de imitaţie, de curiozitate. Eu cred că la momentul actual România nu este pregătită să dezincrimineze din punct de vedere penal posesia de droguri, fie că este vorba şi de canabis”, s-a exprimat Cătălin Țone, pentru citată.
Recent, procurorii DIICOT au reținut o persoană din Constanța care vindea cocaină pentru petrecerea de Revelion la prețul de 500 de lei gramul.
Cum au procedat alte state. De ce au dezincriminat posesia unor cantități mici de cocaină
Statul american Oregon a dezincriminat posesia unor cantități mici de cocaină în 2021, în favoarea tratamentului antidrog.
De asemenea, Spania, Italia și Portugalia nu pedepsesc u închisoarea pentru posesie de droguri, inclusiv cocaină, însă, nu au luat în calcul să legalizeze vânzarea de cocaină în scop recretațional.
Cocaina se află din plin pe „piața drogurilor”. Din ce țări ajunge la consumatori
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism(DIICOT) spun, potrivit celui mai recent bilanț de activitate, că traficanții de droguri din România țin legătura cu marile rețele din Olanda, Afganistan, Turcia și țările din America de Sud. Comunicarea se face on-line(prin rețelele sociale, Telegram în mod special), iar plățile chiar și prin criptomonede.
„Existența pe zona traficului transfrontalier de droguri a unor parteneriate între rețelele
infracționale constituite din traficanți români și alte rețele europene sau internaționale (formate, cu precădere, din cetățeni albanezi, sârbi, dar și din statele cunoscute ca furnizoare tradiționale de droguri – țările din America de Sud pentru cocaină sau din zona Afganistan, Turcia pentru heroină, ori Olanda, Belgia, Germania pentru ecstasy);
facilitează accesul la sursele de furnizare a drogurilor, iar, în contextul unei disponibilități record a cocainei și metamfetaminei în anul 2022 în anul de referință la o creștere masivă a ofertei de droguri pe piața ilicită din România, existând date de menținere a acestui trend ascendent și pe parcursul anului 2023)”,menționează oficialii DIICOT.
Ce a propus DIICOT a propus măsuri pentru combaterea traficului de droguri
Procurorii DIICOT consideră că Parlamentul, respectiv Guvernul, pot lua măsuri pentru combaterea traficului de droguri. De la dotarea anchetatorilor cu echipamente necesare, până la înăsprirea pedepselor pentru traficul de droguri.
Iată ce a solicitat DIICOT, în mod concret:
– dotarea structurilor de specialitate cu aparatură care să corespundă principalelor nevoi ale
activității de urmărire penală în domeniul traficului de droguri (ex: scanner mobil performant care să
permită verificarea autovehiculelor și a spațiilor de depozitare, echipamente informatice adecvate pentru
monitorizarea și interceptarea comunicațiilor prin aplicații de telefonie);
– urgentarea procedurilor legislative sau îmbunătățirea cadrului legislativ; în cursul lunii mai 2021,
DIICOT a formulat propuneri de modificare a Legii nr. 143/2000 și 194/2011, care vizează, între altele,
agravarea regimului sancționator, prin majorarea limitelor de pedeapsă
art. 19 „închisoarea de 1 la 5 ani, pedepsirea faptei de deținere fără drept a substanțelor psihoactive.
Potrivit Agenției Antidrog, în România cel mai consumat drog este cannabisul. Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescenţa este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la iniţierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanţe psihoactive (13 ani).