Orașul Toyota a fost construit chiar de…Toyota. Definit drept un oraș al viitorului, unii dintre analiști îl consideră un „experiment periculos pentru umanitate”, deoarece prezintă un „mix” de clădiri SF, oameni și inteligență artificială.
Încă din 2024 compania Toyota anunța că a terminat prima etapă a acestei localități al cărui nume este, de fapt, Woven City, dar care este supranumită și „orașul Toyota”. Tehnologiile vor fi implementate din acest an, care tocmai a început. Planul îndrăzneț a fost lăudat, dar există numeroase personalități importante care au spus că oamenii vor trăi practic într-un laborator și că totul nu este nimic altceva decât „o utopie periculoasă”. De fapt, orașul este conceput ca un laborator, unde Toyota testează și dezvoltă noi tehnologii într-un mediu controlat.
Toyota construiește un „laborator viu” ciudat pe care 360 de oameni îl vor numi acasă, nota Popular Mechanics.
Potrivit estimărilor Națiunilor Unite, aproape 70% din populația lumii va locui în orașe până în anul 2050. Și, deși orașele sunt locurile cele mai prietenoase cu mediul în care oamenii să trăiască datorită densității lor imense, ele sunt departe de a atinge netul. zero obiective stabilite de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC). În ultimii trei ani, pentru a investiga cele mai bune tehnologii pentru construirea unor viitoare metropole, Toyota a construit un „laborator viu” la fosta fabrică Higashi-Fuji, lângă poalele Muntelui Fuji.
Acest experiment urban de 175 de acri încorporează cele mai noi tehnologii – energie cu hidrogen, inteligență artificială, vehicule autonome și chiar roboți – iar compania a anunțat încă de anul trecut că au apărut primii locuitori în Woven City („Orașul Țesut”…). Numele orașului reprezintă un omagiu adus fondatorului companiei, Sakichi Toyoda, care a inventat războaiele automate de țesut, în 1891.
Ce se poate „găsi” prin orașul Toyota
Interesul cel mare însă al Toyota, respectiv a proiectanților Woven City este inteligența artificială și aplicabilitatea ei într-un astfel de oraș. În „orașul Toyota” clădirile, roboții și vehiculele autonome sunt conectate cu oamenii printr-un sistem de senzori și comunică atât virtual, cât și fizic.
Ce se poate găsi prin acest oraș, care în primă etapă găzduiește aproximativ 360 de persoane, în majoritate angajați ai Toyota, tehnicieni și cercetători, alături de familiile lor (planul presupune ca populația orașului să ajungă undeva la 2.000 de persoane? Construcții realizate în principal din lemn, alimentate cu hidrogen și dotate cu sisteme de inteligență artificială. Mașini care vor fi conectate cu locuitorii printr-un sistem de senzori, permițând comunicarea atât virtuală cât și fizică. Roboți care vor ajuta la efectuarea diverselor sarcini casnice, cum ar fi cumpărăturile, eliminarea deșeurilor și curățenia, conform site-ului oficial al acestui proiect.
Conform Toyota, întregul proiect a costat aproximativ 10,13 miliarde de dolari și conține reședințe, magazine, piețe și alte facilități – practic, tot ce ai nevoie într-un oraș funcțional. Spre deosebire de celelalte proiecte utopice, Toyota susține că „Woven City” va „accelera dezvoltarea inovațiilor în tehnologie și servicii”, astfel încât să aibă un scop dincolo de simpla construire a unui oraș de la zero.
Critici și detractori
Prima fază de construcție a fost programată pentru finalizare în vara anului 2024, dar se pare că anul 2025 reprezintă momentul în care Toyota va începe unele dintre „probele demonstrative”, potrivit IFLScience. Acestea vor include tehnologia de comunicare la distanță, precum și servicii de logistică inteligente care sunt conectate cu serviciile de livrare. Cu alte cuvinte, va fi un laborator de urbanism care, „sperăm, va conduce la perspective care să facă orașele existente mai sigure și mai ecologice”, după cum afirmă reprezentanții companiei.
Cu toate acestea, „Orașul țesut” nu este lipsit de detractori. Unii experți au susținut că obsesia singulară a Japoniei pentru hidrogen – care uneori vine în detrimentul investițiilor, precum eolian sau solar – a fost un „eșec total”. Unul dintre principalele puncte de critică vizează „Orașul țesut” însuși, deoarece folosește canistre portabile de hidrogen pentru a alimenta lucrurile în interiorul și în afara locuințelor. Institutul de Energie Regenerabilă, un think tank japonez pentru mediu, spune că hidrogenul este cel mai bine utilizat în industria grea, cum ar fi aviația și producția de oțel, și nu atât pentru generarea de energie pentru locuințe individuale și vehicule.
Orașul Toyota, un posibil fiasco?
Investițiile în hidrogen ar fi foarte bune dacă alte domenii ale tranziției la energie verde ar ține pasul, dar Bloomberg a raportat la sfârșitul anului 2023 că Japonia rămâne în urmă în aceste alte sectoare și chiar spune că aceasta este „țara de care tranziția energetică a uitat.”
Fie că ești optimist sau pesimist când vine vorba de hidrogen, nu poți nega că Japonia a pariat foarte mult pe tehnologie. Acum, „Orașul țesut” va fi unul dintre cele mai mari proiecte care va determina dacă pariul va fi în sfârșit profitabil, după cum mai notează Popular Mechanics.
Unii dintre analiști se referă la acest oraș ca la un posibil viitor fiasco, și dau ca exemplu cazul orașului inteligent Songdo din Coreea de Sud care, la o capacitate de 170.000 de locuitori, nu a putut atrage suficienți doritori, iar acum este catalogat ca un oraș fantomă.
Alții îl compară cu orașul Neom – și acesta un proiect controversat al Arabiei Sudite. Telosa, un alt oraș experimental, capabil să găzduiască 50.000 de locuitori, a fost propus în SUA, însă locul în care să fie construit nu a fost încă pus la punct.
Citiți și: Paradox sau mai mult? Orașul arab Neom, investiția SF de aproximativ 500 de miliarde de dolari /FOTO
