Pe fondul tulburărilor politice din Franța, lidera deputaţilor partidului stângii radicale franceze La France insoumise (LFI, Franţa nesupusă), Mathilde Panot, a declarat că „Emmanuel Macron trebuie să plece”.
Panot a solicitat, de asemenea, organizarea de alegeri prezidențiale anticipate. Deși Macron are mandat până în 2027, viitorul său nu depinde, conform Constituției, de moțiunea de cenzură îndreptată împotriva guvernului premierului Michel Barnier (care a căzut). Panot a spus că formaţiunea sa „va cenzura bineînţeles” în parlament orice premier care nu va proveni din alianţa de stânga.
Acest vot de cenzură i se va aplica şi lui Bernard Cazeneuve, politician de centru-stânga menţionat frecvent ca potenţial viitor premier, dar care nu face parte din Noul Front Popular (NFP), ce reuneşte ecologişti, socialişti, comunişti şi stânga radicală, a insistat Panot.
Avertismentul liderei LFI – La France Insoumise (Franța nesupusă), vine după ce deputaţii francezi au votat pentru demiterea guvernului minoritar condus de Michel Barnier, aflat la putere de doar trei luni, fiind prima dată când acest lucru se întâmplă în Franţa din 1962 şi sporind incertitudinea politică şi economică într-o ţară pivot a Uniunii Europene.
Ce e Franța nesupusă
La France Insoumise (prescurtat ca FI sau LFI) este un partid politic de stânga din Franța. Acesta a fost lansat în 2016 de Jean-Luc Mélenchon, pe atunci deputat în Parlamentul European (PE) și fost copreședinte al Partidului de Stânga (PG). Acesta își propune să implementeze programul socialist eco-socialist și democratic L’Avenir en commun. Partidul folosește litera greacă minusculă phi ca logotip.
Partidul l-a nominalizat pe Mélenchon drept candidat pentru alegerile prezidențiale din Franța din 2017. El a ajuns pe locul patru în primul tur, primind 19,6% din voturi și nereușind să se califice în turul doi cu aproximativ 2%. După alegerile legislative din Franța din 2017, a format un grup parlamentar format din 17 membri ai Adunării Naționale, cu Mélenchon ca președinte al grupului. La alegerile pentru Parlamentul European din 2019 din Franța, a câștigat șase locuri, sub așteptările sale.
În 2022, Mélenchon a devenit din nou candidatul partidului la președinte, iar mai târziu Christiane Taubira, câștigătoarea Primarelor Poporului Francez din 2022, l-a susținut pe Mélenchon. În primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța din aprilie 2022, Mélenchon s-a clasat pe locul al treilea, strângând 7,7 milioane de voturi, cu puțin după Marine Le Pen, clasată pe locul doi.
Înfrângerea de miercuri, care era aşteptată, a venit după ce alianţa de stânga NFP şi Adunarea Naţională (RN) a lui Marine Le Pen au depus moţiuni de cenzură împotriva sa. Prima moţiune votată de parlamentari – şi cea care a dus la căderea guvernului – a venit din partea alianţei de stânga. Aceasta a trecut cu sprijinul partidului lui Le Pen.
Barnier și-a prezentat demisia în cursul dimineţii de joi, iar joi seara președintele Macron a susținut un discurs. Președintele dorește ca viitorul premier să formeze un Executiv de interes general care să reprezinte toate forțele politice care se vor angaja să nu cenzureze viitorul guvern, a explicat liderul de la Palatul Elysée în discursul său de fix 11 minute, potrivit RFI.
Plecarea șefului statului este dorită de 6 din 10 francezi
Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, se confruntă cu un deficit bugetar uriaş care afectează acţiunile şi obligaţiunile franceze şi creşte costurile de împrumut. Ţara cheltuie 60 de miliarde de euro pe an pentru plata dobânzilor la datoria sa, ceea ce este mai mult decât cheltuieşte pentru apărare sau pentru învăţământul superior, după cum a spus Barnier în intervenţia pe care a avut-o înainte de vot.
După prăbuşirea guvernului german luna trecută, doi dintre principalii actori ai Europei ar putea ajunge acum la un impas politic din cauza crizelor interne, după cum comentează dpa.
Plecarea șefului statului este dorită de 6 din 10 francezi, arată două sondaje publicate joi, sondaje realizate de Odoxa și Elabe. Aproape jumătate din cei intervievați îl consideră pe Emmanuel Macron responsabil de situația actuală și doar 11% cred că Reuniunea Națională este vinovată, pentru că a votat cenzurarea guvernului.
Imediat după intervenția președintelui, liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, afirma la un alt post de televiziune francez că “Macron este cauza problemei”.
Emmanuel Macron susține că măsura sa de a dizolva Adunarea Națională, decisă pe 9 iunie, în seara alegerilor europene, “nu a fost înțeleasă”. Iar pentru acest gest el și-a asumat responsabilitatea dar, în schimb, a subliniat că nu își va asuma “iresponsabilitatea” altora, referindu-se la parlamentarii care au ales să declanșeze moțiunea de cenzură care ce a dus la căderea guvernului. “Deputații Reuniunii Naționale au ales să voteze o moțiune de cenzură care spunea contrariul programului lor și care insultă alegătorii RN”.
Citiți și: A căzut guvernul în Franța
