Noul an vine cu diverse obiective noi pentru majoritatea oamenilor, cum ar fi revenirea la sala de sport, dietele sau reducerea consumului de alcool. În ceea ce privește ultimul obiectiv, tot mai mulți iau parte la provocarea Dry January.
„Dry January” este o provocare de 31 de zile în care participanții se abțin complet de la consumul de alcool în luna ianuarie, fie că este vorba de cocktailuri, vin sau bere, potrivit USA Today. Conform sursei, provocarea a început în 2013 și a fost începută de Alcohol Change UK. Unele beneficii ale Dry January includ îmbunătățirea somnului, pierderea în greutate și creșterea energiei.
Persoanele care se confruntă cu consumul intens de alcool ar trebui să consulte un medic înainte de a participa la această provocare, spun specialiștii.
Provocarea a ajuns virală pe rețelele de socializare și a devenit populară și în Europa. Un nou studiu arată că peste unul din patru francezi intenționează să ia parte la Dry January în 2025, după cum relatează AFP. Oamenii care doresc să ajungă pe drumul cel bun ar putea fi interesați de Dry January – provocarea de 31 de zile, în care participanții se abțin de la consumul de alcool, fie că este vorba de cocktailuri, vin sau bere.
Deși consumul de alcool crește în timpul sărbătorilor – 47% dintre bărbați și 40% dintre femei au recunoscut că au consumat alcool în exces în timpul sezonului festiv, conform American Addiction Centers – tot mai mulți adulți sunt interesați de abstinență. În 2024, 42% dintre adulții americani au indicat că sunt interesați de sobrietate sau că reflectă asupra consumului lor de alcool în timpul sărbătorilor, conform Civic Science. Acest procent reprezintă o creștere față de 33% în 2022.
![Ce e Dry January. Viral pe rețele de socializare Ce e Dry January. Viral pe rețele de socializare](https://oficiuldestiri.ro/wp-content/uploads/2024/06/Alcool-oficiuldestiriro_.jpg)
Dry January și motivațiile oamenilor
Motivațiile oamenilor sunt aproape exclusiv legate de dorința unui stil de viață mai sănătos. Pe prima treaptă a podiumului, potrivit studiului IFOP, se află dorința de a slăbi, iar apoi vine dorința de a putea conduce mașina la întoarcerea de la o ieșire în oraș.
Anual, fiecare persoană în vârstă de 15 ani și peste din Europa consumă în medie 9,5 litri de alcool pur. Aceasta este echivalentul a 190 de litri de bere, 80 de litri de vin sau 24 de litri de băuturi spirtoase, notează sursa amintită. În 2020, consumul anual de alcool a variat de la 1,2 litri în Turcia la 12,1 litri în Letonia, în 36 de țări europene, inclusiv UE, Regatul Unit, Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) și țările candidate la UE. În medie, cetățenii UE au consumat 9,8 litri de alcool.
Consumul de alcool a înregistrat o scădere de peste un litru în 14 țări, în timp ce a crescut în 5 țări în această perioadă. Irlanda și Lituania au înregistrat cea mai mare scădere a consumului de alcool în perioada 2010-2020. Acesta a scăzut cu 2,1 litri în ambele țări, urmate îndeaproape de Spania și Grecia (ambele cu 2 litri). Olanda, Franța, Cipru și Finlanda au înregistrat, de asemenea, scăderi de peste 1,5 litri.
Statele UE cu cel mai mare procent de populație care bea alcool săptămânal sunt Olanda (47,3%), Luxemburg (43,1%) și Belgia (40,8%). La polul opus se află, Croația are cel mai mare procent de populație care a declarat că nu a băut niciodată alcool sau nu a consumat în ultimele luni – 38,3%.
Consumul de alcool la români a crescut
A crescut consumul de alcool la români, potrivit statisticilor noi ale INS. Consumul mediu de băuturi pe locuitor a crescut în 2023, comparativ cu anul anterior, la băuturile nealcoolice, vinuri şi la băuturile alcoolice distilate, în timp ce la bere a scăzut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.
„Consumul mediu de bere, pe locuitor, a scăzut cu 2,9 litri; consumul mediu de vinuri, pe locuitor, a crescut cu 0,9 litri; consumul mediu de băuturi alcoolice distilate (în echivalent alcool 40%), pe locuitor, a crescut cu 1,7 litri; consumul mediu de băuturi nealcoolice a crescut cu 5,6 litri”, potrivit INS.
Potrivit OMS, alcoolul are legătură cu aproximativ 30% din decesele provocate de incidente precum înecul sau accidentele rutiere, precum și cu 39% din decesele din accidentări intenționate, precum sinuciderile și crimele.
Consumul de alcool este asociat și cu un rol în transmiterea unor afecțiuni precum HIV și hepatite virale, avertizează OMS. De asemenea, alcoolul provoacă aproximativ un milion de decese pe an în regiunea europeană a organizației (care include și foste republici sovietice Tadjikistan, Azerbaidjan, Uzbekistan, Turkmenistan, Kazakhstan și Israel) și aproximativ trei milioane de decese în toată lumea.
Citiți și: Cât alcool beau românii și de ce sunt pe primul loc la băutură