Pentru prima dată după decenii de promisiuni și planuri amânate, infrastructura rutieră din România începe să fie măsurată nu doar în kilometri construiți, ci în regiuni conectate și timp câștigat de oameni. Ținta anunțată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru 2026 este una fără precedent: 250 de kilometri noi de autostrăzi și drumuri expres dați în folosință într-un singur an.
Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, spune că, dacă 2025 a fost „un an istoric pentru infrastructura rutieră”, anul 2026 este și mai ambițios. Miza nu mai este doar extinderea rețelei, ci legarea coerentă a României de la est la vest și de la nord la sud, prin coridoare de mare viteză care să funcționeze neîntrerupt.
Autostrada Moldovei A7 și drumul continuu până la Pașcani
Unul dintre cele mai așteptate proiecte rămâne Autostrada Moldovei (A7), unde, potrivit CNAIR, sunt programați încă 125 de kilometri finalizați în 2026. Aceștia vor permite circulația pe autostradă până la Pașcani, un prag simbolic pentru o regiune care a rămas ani la rând la periferia marilor investiții în infrastructură.
Finalizarea acestor tronsoane va avea un efect care depășește Moldova. Potrivit lui Cristian Pistol, odată cu închiderea inelului nordic al Autostrăzii de Centură A0, România va avea o legătură rutieră de mare viteză de 578 de kilometri între Pașcani și Constanța, folosind coridorul A7–A3–A0–A2.
Pentru prima dată, estul țării va fi conectat direct și coerent cu Portul Constanța, într-un traseu care poate schimba fluxurile economice, logistice și comerciale.
Autostrăzi strategice: A1 Sibiu–Pitești, A3 și tunelurile care deschid munții
Anul 2026 aduce și premiere tehnice. Pe Autostrada A1 Sibiu–Pitești, CNAIR își propune deschiderea secțiunii 4 Curtea de Argeș–Tigveni și darea în trafic a Tunelului Momaia, primul tunel rutier din România realizat prin metoda austriacă. Este un moment de referință pentru infrastructura românească, într-un proiect considerat mult timp imposibil.
Tot pe A1, sectorul Margina–Holdea, cu o lungime de 9,13 kilometri, este programat pentru finalizare, inclusiv tunelurile aferente, cu mențiunea că deschiderea circulației depinde de succesul testelor complexe ale sistemelor de siguranță și monitorizare.
Pe Autostrada Transilvania (A3), CNAIR estimează darea în trafic a încă 68 de kilometri, ceea ce va permite formarea unui tronson continuu de aproximativ 200 de kilometri de autostradă între Târgu Mureș și frontiera cu Ungaria, la Borș.
Ce a însemnat 2025 și ce urmează pentru România
În bilanțul anului 2025, Cristian Pistol vorbește despre un an care a unit efectiv regiuni istorice ale României. La finalul acestui an, rețeaua de drumuri de mare viteză a ajuns la 1.418 kilometri, după ce au fost deschiși circulației 146 de kilometri noi de autostradă și drum expres.
Printre schimbările care au redesenat harta rutieră a țării se numără conectarea Moldovei cu Muntenia, prin deschiderea a 95 de kilometri din A7, care permite circulația de la București la Adjud exclusiv pe autostradă, legătura Olteniei cu Dobrogea prin conexiunea DEx12–A1, integrarea Argeșului într-un coridor rutier major prin finalizarea secțiunii 5 a A1 Sibiu–Pitești, descongestionarea Capitalei prin deschiderea completă a semi-inelului sudic al A0 și fluidizarea traficului în zona Clujului prin finalizarea legăturii A3–DN1.
„Rezultatele din 2025 nu sunt doar cifre în rapoarte, ci ore câștigate de români în trafic și regiuni care, în sfârșit, se ating prin drumuri de mare viteză”, a transmis șeful CNAIR.
În prezent, 654 de kilometri de drumuri de mare viteză sunt în construcție, iar alți 374 de kilometri se află în faza de licitație sau de semnare a contractelor. Obiectivul declarat este conectarea tuturor regiunilor istorice ale României prin infrastructură modernă.
„Este șansa noastră să intrăm în topul economiilor europene performante”, concluzionează Cristian Pistol.
