România rămâne, în 2025, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește interacțiunea digitală a cetățenilor cu autoritățile publice. Datele apar în cel mai recent raport Eurostat, publicat la 16 decembrie 2025, care analizează modul în care europenii navighează pe internet, serviciile digitale publice, inteligența artificială și comerțul online.
Deși românii sunt printre cei mai conectați europeni și folosesc masiv rețelele sociale, decalajul față de restul Uniunii rămâne major atunci când vine vorba de e-guvernare, identitate electronică sau utilizarea instrumentelor de inteligență artificială.
ROMÂNIA, PRINTRE ȚĂRILE CU CELE MAI BUNE RATE DE CONECTIVITATE LA INTERNET
Raportul evidențiază un paradox clar: România are una dintre cele mai ridicate rate de conectivitate la internet din Uniunea Europeană, dar una dintre cele mai scăzute utilizări ale serviciilor digitale avansate.
În orașele medii și mari, 96% dintre gospodării au acces la internet. În orașele mici și zonele suburbane, rata ajunge la 94%, iar în mediul rural la 90%. Telefonul mobil este principalul instrument de conectare, folosit de 86% dintre români.
Accesul la internet a crescut constant în ultimul deceniu. Dacă în 2015 doar 67% dintre gospodăriile din România aveau conexiune la internet, în 2025 procentul a ajuns la 95%.
La nivel european, Irlanda, Danemarca, Țările de Jos, Luxemburg și Finlanda au depășit pragul de 99% conectivitate în zonele urbane. Același grup de state, alături de Suedia, raportează cele mai ridicate niveluri de acces și în zonele suburbane și rurale.
CE AU CĂUTAT ROMÂNII PE INTERNET ÎN 2025
Potrivit studiului Eurostat, realizat pe baza unor interviuri cu persoane cu vârste între 16 și 74 de ani, românii au folosit în principal internetul pentru comunicare și social media.
46% dintre români declară că trimit sau primesc frecvent e-mailuri. Serviciile de telefonie și apeluri video online sunt utilizate de 78% dintre respondenți. 80% dețin și folosesc conturi pe rețelele de socializare, iar 72% trimit și primesc mesaje prin intermediul acestora.
Datele arată că, pentru o mare parte a populației, internetul rămâne un instrument de socializare și comunicare, mult mai puțin un canal pentru interacțiunea cu statul sau pentru servicii digitale avansate.
ULTIMII DIN UE LA INTERACȚIUNEA ONLINE CU AUTORITĂȚILE PUBLICE
Una dintre cele mai slabe performanțe ale României este legată de accesarea serviciilor digitale ale administrației publice. Doar 24% dintre români declară că s-au conectat, în 2025, la site-urile sau aplicațiile unei autorități publice.
Media Uniunii Europene este de 72%. În Danemarca, 98% dintre cetățeni folosesc serviciile digitale ale statului, iar în Finlanda, Suedia și Țările de Jos procentele depășesc 95%. Chiar și țări aflate sub media UE, precum Bulgaria, Italia, Polonia sau Slovacia, se situează mult peste nivelul României.
România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană și în privința utilizării identității electronice. Doar 10% dintre românii intervievați spun că dețin un instrument de identificare electronică, necesar pentru accesarea sigură a serviciilor online și pentru realizarea tranzacțiilor electronice.
În 2025, la nivelul UE, 52% dintre cetățeni au folosit identificarea electronică pentru a accesa servicii online. În Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, peste 9 din 10 persoane utilizează acest tip de serviciu.
Raportul Eurostat arată că identificarea electronică este folosită mai frecvent pentru accesarea serviciilor publice decât pentru cele din sectorul privat.
DE CE NU FOLOSESC ROMÂNII IDENTITATEA ELECTRONICĂ
Principalul motiv invocat pentru neutilizarea identificării electronice este lipsa unui cont digital. 57% dintre români indică acest motiv, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană.
Alți respondenți susțin că nu au nevoie de servicii online sau că nu cunosc existența acestui tip de instrument, România situându-se și la acest capitol printre țările cu cele mai mari ponderi.
În 2025, 32,7% dintre europeni au utilizat instrumente de inteligență artificială. În România, doar 17,8% dintre persoane declară că folosesc astfel de aplicații.
Cei mai mulți români spun că nu au nevoie de AI în viața de zi cu zi, alții nu știu cum să le folosească sau nu cunosc existența acestor instrumente.
CREȘTERE ACCELERATĂ A CUMPĂRĂTURILOR ONLINE
România recuperează rapid decalajul în comerțul electronic. În 2025, 60% dintre români au cumpărat bunuri sau servicii online, față de doar 38% în 2020, cea mai mare creștere din Uniunea Europeană.
Pandemia de Covid-19 a accelerat decisiv această tranziție către online.
Doar 7% dintre români declară că au participat la consultări online, iar 15% spun că și-au exprimat opiniile privind probleme civice sau politice în mediul digital, procente sub media Uniunii Europene.
Majoritatea românilor folosesc internetul pentru informare și divertisment. 54% caută informații despre bunuri și servicii, 59% citesc ziare online, iar 43% caută informații despre sănătate, sub media europeană.
Poti calatori in toata lumea cu internetul. Poti afla lucruri noi. Poti INVATA SI AFLA ADEVARUL, cauta in multiple surse! Poti invata o limba straina, traducand si citind zilnic site-uri ale altor tari. Este un mijloc extraordinar de largire a cunostinetelor. Inteligenta artificiala si identitatea electronica, precum si gigtalizare profitabila firmelor securice it, sunt DOAR mijloace de control tip mao asupra libertatii omului. NU acceptati.