Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis, la 25 iulie, că executivul comunitar are discuții „constructive cu autoritățile române, pentru a pune finanțele publice ale României pe o traiectorie sustenabilă, ajutând în același timp România să-și păstreze accesul la fondurile europene”.
Potrivit StartupCafe.ro, așa se explică de ce guvernanții de la București s-au apucat acum, disperați, să modifice iarăși Codul fiscal, la un an de la precedenta schimbare de taxe prin Ordonanța 16/2022, care a dat peste cap microîntreprinderi, afaceri HoReCa și activități independente din toată România.
Deficitul bugetar al României, în neregulă
Principala cifră care nu este în regulă acum este cea legată de deficitul bugetar al României.
În Programul lor de Convergență depus de fostul Guvern Ciucă în luna mai 2023, guvernanții noștri susțineau că vor ajunge la un deficit bugetar de 4,4% din produsul intern brut (PIB) pe anul 2023, așa cum prevede și legea bugetului de stat pe anul 2023.
Problema este că previziunile economice emise de Comisia Europeană, tot în luna mai 2023, au arătat că deficitul va fi mai mare, și anume 4,7% din PIB.
Așa se face că noul Guvern Ciolacu trebuie acum să ia măsuri de reducere a deficitului bugetar.
Printre măsurile vehiculate din surse politice, șefii din PSD și PNL ar vrea să elimine cota redusă de TVA de 5% și să crească astfel acest impozit la 9% (sau la 19%) pentru acele bunuri și servicii cărora li se aplică TVA de 5% (locuințe, panouri solare, medicamente, cărți etc.).
S-a vorbit și de scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderii, de contribuțiile sociale la lucrtării din construcții și agricultură și altele.
În aprilie 2024, Comisia Europeană va putea vedea dacă aceste măsuri vor fi condus la scăderea deficitului României pe anul 2023 la 4,4% din PIB.
Declarația pentru România, integral
Iată ce a transmis purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, pentru StartupCafe:
„România se află într-o procedură de deficit excesiv (PDE) din 2020 și ar trebui să-și aducă deficitul public la 2,9% din PIB până în 2024.
Consiliul, în temeiul articolului 126 alineatul (7) TFUE din 18 iunie 2021, a recomandat României să-și reducă deficitul public la 8,0% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în 2024.
Aceasta a fost în concordanță cu o rată de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 3,4% în 2021, 1,3% în 2022, 0,9% în 2023 și 0,0% în 2024. A corespuns unei ajustări structurale anuale de 0,7% din PIB în 2021, 1,8% din PIB în 2022, 1,7% din PIB în 2023 și 1,5% din PIB în 2024.
Recomandarea a mai precizat că orice câștig extraordinar ar trebui să fie utilizat pentru a reduce deficitul public general.
Procedura de Deficit Excesiv este în prezent ținută în așteptare, deoarece România a respectat ținta de deficit general de 6,2% în 2022.
În Programul său de Convergență pe anul 2023, România preconizează respectarea țintelor de sold general din cadrul procedurii de deficit excesiv, deficitul fiind așteptat să scadă la 4,4% în 2023 și la 2,95% în 2024.
Cu toate acestea, conform previziunilor de primăvară ale Comisiei, România riscă să nu-și atingă obiectivele procedurii de deficit excesiv în 2023-24 (deficit guvernamental de 4,7 % din PIB pentru 2023).
În aprilie 2024, Comisia va primi datele fiscale oficiale pentru 2023. Apoi va evalua conformarea cu recomandarea Consiliului privind procedura de deficit excesiv.
Dacă România nu atinge ținta de 4,4% din PIB, Comisia va efectua o evaluare amănunțită a motivelor nerespectării țintei de deficit general.
Există schimburi constante, aprofundate și constructive cu autoritățile române pentru a pune finanțele publice ale României pe o traiectorie sustenabilă, ajutând în același timp România să păstreze accesul la fondurile UE. Nu vom dezvălui conținutul acestor discuții”.
