Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să decidă, într-o ședință programată marți, dacă va acorda indemnizații în valoare de 180.000 de lei fiecărui judecător care își încheie mandatul în 2025. Este vorba despre președintele Marian Enache, dar și despre judecătorii Livia Stanciu și Attila Varga. Aceste plăți vin în contextul în care Guvernul a interzis expres, prin Ordonanța 156/2024, orice forme de indemnizație la ieșirea din sistemul bugetar pe parcursul anului viitor, iar bugetul Curții nu prevede sumele necesare.
În contextul în care guvernul limitează cheltuielile publice, îngheață posturi și restricționează primele, propunerea CCR pare să fie în totală contradicție cu restricțiile financiare impuse tuturor celorlalți angajați din sectorul public. În acest context, decizia Curții scoate la iveală o ruptură între fiscalitatea aplicată contribuabililor de rând și tratamentul preferențial aplicat unor instituții esențiale ale statului. Dincolo de legalitate, se pune problema moralității deciziei și a semnalului transmis opiniei publice.
Marian Enache, actualul președinte al Curții Constituționale, care urmează să își încheie mandatul luna aceasta, este în prezent cel mai bine remunerat angajat din sectorul public din România, având un salariu lunar brut de aproximativ 47.000 de lei, la care se adaugă pensia și diverse beneficii.
Baza legală versus restricțiile bugetare
Legea de organizare a CCR conform articolului 71, alineatul 5 , stipulează că judecătorii beneficiază la final de mandat de o compensație echivalentă cu șase salarii nete. Această prevedere este utilizată ca bază legală pentru acordarea sumelor propuse, însă între timp cadrul general impus de guvern interzice astfel de plăți pentru toți bugetarii, pe fondul măsurilor de austeritate bugetară adoptate la final de an 2024.
Discrepanța între austeritate și privilegii
Teoretic aceste compensații nu sunt nici ajutoare și nici indemnizații așa cum sunt definite în ordonanță, deci legal ar putea fi permise. Cu toate acestea, deși aceste compensatii nu sunt ilegale, sunt imorale. Mai mult, pentru a putea efectua aceste plăți, Curtea ar avea în vedere redirecționarea fondurilor din capitolul destinat investițiilor, fapt care scoate in fata controversele privind oportunitatea și responsabilitatea financiară a instituției.
Controverse anterioare și contextul mandatului
Mandatele celor trei judecători menționați urmează să expire în iulie 2025. Reamintim că CCR a fost deja ținta unor controverse financiare recente privind gestionarea bugetului, una dintre ele fiind propunerea de alocare a peste 700.000 de lei pentru medicamente, sumă care a fost ulterior tăiată de Parlament. În acest context, noua solicitare de fonduri o să reînvie percepția de privilegiu instituțional și să tensioneze relația dintre CCR și publicul larg.
