Veneţia va limita dimensiunea grupurilor de turişti, iar acest lucru va fi picătura care umple paharul, în ceea ce privește fenomenul de turism restricționat, despre care ați citit în ultima vreme pe oficiuldestiri.ro.
Va fi voie la Veneția cu cel mult 25 de persoane într-un grup, începând de joi. Aceasta în urma unei decizii, care reprezintă cea mai recentă încercare a autorităţilor locale de a reduce impactul generat de mulţimile de vizitatori asupra oraşului-lagună, conform Reuters.
Autorităţile locale vor interzice, de asemenea, utilizarea megafoanelor de către ghizii turistici, în cadrul unor măsuri menite să „protejeze liniştea locuitorilor din oraş” şi să le asigure pietonilor o circulaţie mai liberă.
Vor fi aplicate amenzi cuprinse între 25 şi 500 de euro celor care nu respectă aceste noi măsuri, care erau iniţial planificate să intre în vigoare din iunie, dar au fost amânate până la începutul lunii august. Restricţiile vizează centrul oraşului, precum şi insulele Murano, Burano şi Torcello.
După Veneția, fenomenul se extinde
Acel program pilot, care a fost urmărit îndeaproape de alte destinaţii turistice europene, a durat doar 29 de zile şi s-a încheiat în iulie, deschizând calea către o perioadă de consultare pentru a se decide în ce fel va putea fi continuat proiectul în viitor.
Există o serie de excepţii de la normele privind grupurile turistice care vizitează Veneţia. Copiii cu vârste de până la doi ani nu sunt luaţi în calcul, iar limitarea nu se aplică studenţilor aflaţi în vizită sau celor aflaţi într-o excursie educaţională.
Fenomenul turism restricționat la Barcelona
Mii de persoane au protestat recent la Barcelona împotriva supraturismului din capitala Cataloniei, un loc care atrage anual milioane de vizitatori. Nu este singura manifestare de acest fel, semn că apare, treptat, un fenomen, mai ales în destinații turistice cunoscute: anti-turism.
Manifestanții din Barcelona au denunțat în special efectul turismului excesiv asupra prețului locuințelor. Chiriile au crescut cu 68% în ultimul deceniu, conform primăriei din Barcelona. Această creștere face că locuințele să devină inaccesibile pentru localnici, afectând în același timp afacerile locale, mediul și condițiile de muncă ale angajaților locali. Unii spun că mici afaceriști nu mai fac față să plătească lună de lună chiriile și trag obloanele.
Mişcări ostile supraturismului
Anul trecut, Barcelona a fost vizitată de peste 12 milioane de turiști, conform municipalității. În încercarea de a facilita accesul localnicilor la locuințe cu prețuri pentru toate buzunarele, primăria a anunțat recent că dorește să pună capăt închirierii apartamentelor pentru turiști până în 2029.
Această măsură ar putea reprezenta un pas important în restabilirea echilibrului dintre turism și viața localnicilor. Din Insulele Baleare şi până în Canare, trecând prin marile oraşe turistice ale Andaluziei, aşa cum este Malaga, mişcările ostile supraturismului s-au multiplicat în Spania. Regiunea cea mai vizitată este Catalonia, cu peste 18 milioane de turişti, urmată de Insulele Baleare cu 14,4 milioane şi de Insulele Canare cu 13,9 milioane.
Aceste destinații sunt cele mai afectate de fluxurile masive de turiști, care generează atât beneficii economice, cât și provocări majore pentru rezidenți. Protestele ne arată nevoia urgentă de reglementare și gestionare sustenabilă a turismului pentru a proteja calitatea vieții localnicilor, dar și mediul înconjurător.
Veneția a dat tonul, dar…
Dar întrebarea care va fi pusă mai departe este următoarea: poate Spania să reducă turismul, adică sectorul care reprezintă 12,8% din PIB şi reuneşte 12,6% din locurile de muncă!?
În întreaga lume, anti-turismul s-a intensificat în ultimii ani, în destinații populare precum Veneția, Amsterdam și Bali, unde localnicii cer reglementarea strictă a fluxului de turiști pentru a proteja localnicii.
Autorităţile din Atena iau în calcul soluţii de combatere a supraturismului, după modelul altor oraşe europene, precum Barcelona. Fenomenul se manifestă şi în Islanda, unde oficialii spun că se descurcă cu numărul mare de nave de croazieră care vizitează zona şi contribuie la dezvoltarea afacerilor locale. Mai multe oraşe din Europa au probleme din cauza supraturismului.
Obiectivul a fost atins, dar cu ce preţ?
În Atena, situaţia a apărut acum 2 ani, când autorităţile s-au bucurat că au turişti tot anul. Obiectivul a fost atins, dar cu ce preţ? În absenţa reglementărilor, chiriile au crescut vertiginos în cartierele din jurul Atenei şi au explodat în apropierea metroului din cauza numărului mare de turişti. „Tot acest efort în turism înseamnă prea puțin financiar pentru oraș. Gândiți-vă că fiecare vizitator aduce în oraș câte 0,4 euro fiecare, nu în fiecare zi, în total. Și nu am primit acești bani deși suntem în iulie. Adică trebuie să găsim o modalitate de a face turismul viabil”, spune , Harris Doukas, potrivit TVR.
În Islanda însă s-a ajuns la un record de turişti care vin pe navele de croazieră şi vizitează oraşele unde acostează, 7000 pe zi, de 3 ori mai mulţi decît localnicii. Magazinele şi restaurantele sunt luate cu asalt, iar autorităţile spun că veniturile sunt foarte importante pentru municipalitate şi pentru afacerile locale.
Citiți și: Turism restricționat: Cât costă să urci pe un munte celebru
