Cei care doresc să viziteze Catedrala Naţională de Sărbători pot face acest lucru, potrivit unui program de vizitare.
Astfel, credincioșii care își doresc să viziteze Catedrala Naţională de Sărbători pot face acest lucru în perioada 24 decembrie-8 ianuarie, în intervalul 09:00-17:00. Începând cu 9 ianuarie 2026, cel mai mare lăcaș de cult din România va fi din nou închis, pentru continuarea lucrărilor la interior, conform Biroului de Presă al Patriarhiei Române.
De reținut: lăcașul de cult este se redeschide doar pentru vizitare. Slujbele liturgice vor continua să se desfășoare în Catedrala Patriarhală istorică Sfinții Împărați Constantin și Elena, de pe Colina Patriarhiei, şi la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, potrivit sursei citate.
Catedrala Națională se deschide pentru vizitare. Slujbele principale vor fi la Catedrala Patriarhală
Prin urmare, Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (cea istorică, de pe Dealul Patriarhiei) rămâne deschisă pentru slujbe liturgice în perioada sărbătorilor de iarnă (decembrie 2025 – ianuarie 2026), chiar dacă Catedrala Națională se deschide pentru vizitare, slujbele principale desfășurându-se aici, pe Dealul Patriarhiei, conform Patriarhiei Române.
Catedrala Patriarhală istorică este principalul loc pentru slujbele de Crăciun și Anul Nou, iar programul va fi anunțat de Patriarhie.
Biserica cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost sfințită în 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreuna cu Mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău. Sfântul locaș a fost pictat pentru prima dată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Același domnitor a hotărât, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca mănăstirea să devină reședință mitropolitană.
În decursul timpului, Catedrala și Palatul cu paraclisul său au fost reparate, s-au făcut extinderi și transformări, dintre care cele mai importante lucrări au avut loc între anii 1792-1799 (inițiate de mitropoliții Filaret al II-lea și Dositei Filitti), 1834-1839 (inițiate de mitropolitul Grigorie IV Dascălul și terminate după moartea sa), 1932-1935 (inițiate de patriarhul Miron Cristea), 1960-1962 (inițiate de Patriarhul Justinian Marina, proiectant arh. Paul E. Miclescu), în anii 1989 și 2000-2001, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist, și în 2008, sub îndrumarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
Catedrala Națională este cel mai înalt lăcaş de cult ortodox din lume
Catedrala Naţională, cu o înălţime de 127 de metri, este cel mai înalt lăcaş de cult ortodox din lume. Coloanele sunt de inspiraţie brâncovenească, iar cupolele de inspiraţie bizantină. Edificiul a fost conceput înconjurat de un spaţiu care, văzut de sus, are formă de potir.
Pictura monumentului este realizată în tehnica mozaicului pe 25.000 mp, materialele folosite în realizarea icoanelor au fost achiziţionate din Veneţia şi Carrara, candelabrele sunt din alamă masivă, intrarea se face prin 27 de uşi din bronz, clopotul mare are 27 de tone iar silueta edificului este determinată de cele 8 turle. Slujba de sfinţire a picturii va avea loc duminică, în prezenţa a 2.500 de invitaţi oficiali.
Catedrala Naţională are hramurile Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor) şi Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.
În mai 2021, potrivit Academiei Recordurilor Mondiale (Academy of World Records), citată de Agenţia de Ştiri Basilica a Patriarhiei Române, Catedrala Națională a stabilit un record: cel mai mare iconostas ortodox din lume, cu o lungime de 23,8 m şi o înălţime de 17,1 m. Cu alte cuvinte, Catedrala Națională a intrat în Cartea Recordurilor.
