Într-un context electoral tensionat, coaliția PSD-PNL are în vedere o nouă majorare a salariilor, o măsură cu implicații directe asupra vieții economice și sociale. Salariul minim pe economie ar urma să crească începând cu luna iulie.
Această inițiativă vine în ciuda presiunilor legate de cheltuielile mari la buget și este prezentată într-un moment oportun din perspectiva calendarului electoral. Cu toate acestea, economiștii atrag atenția că o astfel de majorare trebuie să fie echilibrată, luând în considerare productivitatea angajaților și rata inflației, pentru a nu deveni o povară în plus pentru companii.
Se pregătește salariul minim european
În paralel cu această măsură, Ministerul Muncii lucrează la un proiect de lege care să reglementeze salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Un alt demers important este și transpunerea unei directive europene privind salariul minim european, pentru a asigura o aliniere la standardele impuse la nivel european.
Cât va fi salariul minim pe economie de la 1 iulie 2024
Conform formulei de calcul, salariul minim pe economie ar trebui să fie cel puțin 50% din salariul mediu brut pe țară sau 60% din cel median. Calculele ar trebui să țină cont și de inflație, dar și productivitatea muncii.
Din discuțiile de până acum, salariul minim din România ar urma să crească de la 1 iulie la 3.700 de lei brut, de la 3.300, cât este în prezent. După această majorare, se va impozita și suma de 200 de lei, ceea ce era o facilitate fiscală acordă în ultimul an și jumătate. Asta înseamnă că un angajat va primi în mână puțin peste 2200 de lei. Creșterea salariului minim va fi cu puțin peste 100 de lei, după ce vor fi eliminate facilitățile fiscale existente.
Ce înseamnă creșterea cu 100 de lei a salariului minim
Astfel de inițiative au ca scop creșterea nivelului de trai al angajaților, încurajarea consumului și stimularea economiei. Cu toate acestea, se conturează îngrijorări cu privire la impactul acestei măsuri asupra sectorului privat și asupra deficitului bugetar, având în vedere contextul inflaționist și cheltuielile deja existente. România este, pentru a treia lună la rând, țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Și avem al treilea cel mai mare deficit bugetar din UE. Asta înseamnă că în România, cheltuielile sunt mult mai mari decât veniturile.
”Acest mecanism al salariului minim pe economie nu a rezolvat o problemă sistemică în sensul în care odată cu trecerea timpului și mărirea salariului minim pe economie am trecut acum de 200.000 de oameni care erau în sfera salariului minim la 1,8 milioane de angajați.”, a explicat Florin Jianu, președinte Consiliul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, pentru Pro TV.
În ciuda posibilelor beneficii ale creșterii salariului minim, există și voci critice care atrag atenția asupra riscurilor asociate unei astfel de măsuri, inclusiv o eventuală creștere a economiei subterane sau o reducere a altor beneficii acordate angajaților.
