Micii cu muștar periculoși? Este combinația de weekend preferată a multor români și cu greu cineva poate rezista unui grătar pe care sfârâie micii, însă medicii avertizează că nu sunt atât de sănătoși pe cât am putea crede. Iată de ce sunt periculoși!
Micii cu muștar nu ar trebui consumați frecvent, atrag atenția medicii. Mai mult de 2,-3 ori pe an nu ar trebui mâncați micii cu muștar. Conținutul acestora este delicios pentru stomac, dar nu și pentru creier. La un moment dat, medicul Vlad Ciurea a mai precizat că mai ales indivizii de peste 40 de ani ar trebui în mod cert să poftească tot mai rar la mici.
”Una este ceea ce îi place stomacului, acea bunătate a stomacului, și alta este creierul. Vă dau un singur exemplu. Când simțim mititeii care sfârâie pe grătar, plecăm în direcția respectivă. Ne-am dus după vizualizare, după zgomot, după miros.
Ancestral, în genomul românesc, s-au imprimat acești mititei care ne plac tuturor. Însă creierului nu îi plac. Nu are voie creierul să acceadă la acest produs.
Nu am spus să nu guste de două ori pe an, de trei ori pe an, dar să nu fie o mâncare frecventă. Pentru că această compoziție, pentru celula nervoasă, nu este de cea mai bună calitate”, a explicat neurochirurgul pentru emisiunea online iTHINK.
Micii cu muștar consumați în exces pot cauza boli grave
Mâncați în exces, micii creează steatoză hepatică, hipertensiune, obezitate sau chiar cancer de colon, de vezică, de prancreas sau ovarian. În general, de altfel, carnea roșie este cancerigenă, astfel că luați în considerare ceea ce spun medicii.
Citește și: Sarcina toxică – tot ce trebuie să știi de la medicul ginecolog
Muştarul a devenit toxic din cauza aditivilor
Un condiment inofensiv şi popular a devenit un pericol prin adăugarea E-urilor. El poate provoca boli copiilor şi persoanelor cu anumite sensibilităţi.
Muștarul conţine un agent de îngroşare denumit “gumă xantan” (E 415). Această substanţă măreşte vâscozitatea produselor alimentare şi favorizează digestia, scăzând totodată valoarea nutritivă din cauza interferenţei gumei cu absorbţia vitaminelor şi mineralelor.
Acidul citric (E 330) este, de asemenea, un acidifiant care se găseşte în acest sortiment de muştar. Substanţa protejează împotriva oxidării, crescând însă aciditatea alimentului. “E 330 este un acidifiant natural sau artificial obţinut din fructe (citrice) sau prin biosinteză.
Fiind acid, el poate provoca afecţiuni bucale, cum ar fi apariţia cariilor dentare”, arată prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) Bucureşti, în cartea sa, “Biblia alimentară”.
Dacă ar fi preparat ecologic, din ingrediente tradiţionale, dar fără conservanţi şi coloranţi sintetici, muştarul ar putea face bine organismului, ajutând la tranzitul intestinal. El se poate obţine din boabe de muştar măcinate şi frecate cu apă, câteva picături de zeamă de lămâie şi ulei, până când amestecul se transformă într-o “maioneză” groasă.
Citeste si: Ce alimente ar trebui evitate după 30 de ani, pentru a preveni apariția bolilor grave
