Casa Dior acuză Café Dior de utilizarea ilegală a mărcilor sale comerciale. Aceasta include numele afacerii și logo-ul său, despre care a susținut că Café Dior l-a folosit în marketing. Dior cere despăgubiri de 2 milioane de dolari de la Café Dior.
În octombrie, când Gissel Santiago a deschis Café Dior pe Main Street în Springfield, a fost o sărbătoare. Primarul Domenic Sarno a tăiat o panglică simbolică și a lăudat noua afacere deținută de Latina, care promitea clienților săi o experiență de cafenea de lux în centrul orașului.
Dar acum, ușile cafenelei sunt închise deoarece se confruntă cu un proces de mai multe milioane de dolari din cauza numelui său – care opune micul bistro gigantului multinațional al modei Christian Dior.
Ce susține Casa Dior
Eforturile de a o contacta pe Santiago și pe avocații ei au eșuat marți. Ușile afacerii erau închise, iar telefoanele nu răspundeau.
Pe de altă parte, la îbceputul lunii, iulie, un tribunal din Milano a decis să plaseze o divizie a brandului de lux Dior, Manufactures Dior SRL, sub administrare judiciară timp de un an, din cauza condiţiilor inumane de muncă.
Acuzații de „sclavie modernă”
Această măsură a fost luată după ce o investigaţie a autorităţilor a dezvăluit situaţia precară a angajaţilor, inclusiv imigranţi ilegali, care erau forţaţi să doarmă într-o fabrică de producţie şi să lucreze fără contracte de muncă.
Documentul de 34 de pagini al instanţei arată că angajaţii lucrau în condiţii nesigure şi insalubre. De asemenea, sistemele lor de siguranţă, cum ar fi cardurile de acces în fabrică, le-au fost luate pentru a preveni cuantificarea orelor de muncă. Muncitorii lucrau inclusiv în sărbătorile legale, mai arată sursa citată.
Acuzaţiile se îndreaptă şi împotriva a doi subcontractanţi chinezi ai Dior, cei care s-au dovedit a fi principalii responsabili pentru practicile de exploatare a muncitorilor. Practicile lor sunt descrise ca “sclavie modernă”.
Compania Dior nu a fost acuzată penal
Descoperirile au fost făcute în urma unor controale ale autorităţilor italiene, urmate de o anchetă a Parchetului din Milano, supervizată de Fabio Roia, preşedintele Tribunalului Milano.
Deşi compania Dior, parte a grupului francez LVMH, nu a fost acuzată penal, instanţa a concluzionat că firma a acţionat cu neglijenţă, nereuşind să controleze condiţiile de muncă. Administrarea judiciară va asigura astfel monitorizarea proceselor interne ale Manufactures Dior SRL şi raportarea progreselor în soluţionarea problemelor legate de condiţiile de muncă ale angajaţilor.
Publicaţia germană Bild, mai scrie că acest tip de sclavie modernă aduce profituri uriaşe pentru Dior, cunoscută în special pentru genţile de lux, ale căror costuri ajung la mii de euro. Bild a contactat Dior pentru a obţine explicaţii în acest caz, dar compania nu a răspuns până la publicarea articolului.
Dior nu este singurul brand afectat de astfel de acuzaţii. În aprilie, o decizie de administrare judiciară a fost impusă şi asupra mărcii de lux Armani din cauza problemelor similare cu furnizorii. De asemenea, Gucci a fost recent criticată pentru uciderea cu cruzime a şerpilor pentru a produce genţi din piele.
Dior a fost acuzată de „însușire culturală”
În anul 2022, celebra casă franceză a fost acuzată de însușire culturală, după ce a creat o fustă despre care se spune că seamănă foarte mult cu un veșmânt tradițional chinezesc datând din timpul dinastiei Song.
Împreună cu hashtag-ul „apropriere culturală”, un articol publicat în portalul online al cotidianului People’s Daily din China a calificat acțiunile Dior drept „nerușinate”. „Așa-zisul design Dior este foarte asemănătoar cu fusta chinezească. Când multe detalii sunt aceleași, de ce este numită în mod nerușinat „design nou” și „siluetă Dior emblematică”?”.
Articolul a continuat insistând asupra faptului că brandul francez de modă avea responsabilitatea de a răspunde acuzațiilor sale, dar Dior nu a comentat încă. „Dior ar trebui să răspundă cât mai curând posibil la preocupările internauților. Acest lucru ar arăta că o companie de renume internațional este responsabilă pentru propria cultură corporativă și aduce un omagiu istoriei mondiale și patrimoniului cultural.”
Utilizatorii Weibo s-au alăturat valului de critici. „Dior și-a însușit hainele tradiționale chinezești și a pretins că este propriul său design!”
Dior are un nou CEO
Din 2023, compania franceză Dior, unul din cele mai sonore nume din industria bunurilor de lux, are un nou CEO: Delphine Arnault, fiica lui Bernard Arnault, cel mai bogat om din lume, președinte și director general al gigantului francez de bunuri și modă de lux LVMH, cea mai valoroasă companie din Europa, în valoare de 382 de miliarde de euro.
Delphine, în vârstă de 47 de ani, cea mai mare dintre cei cinci copii ai lui Arnault, a fost desemnată să conducă al doilea brand ca mărime al LVMH, Christian Dior, în cadrul unei remanieri la nivel de conducere. Este o mișcare prin care Arnault strânge controlul familiei sale asupra imperiului pe care l-a co-fondat în urmă cu 35 de ani, relatează euronews.com.
Bernard Arnault nu și-a numit public succesorul, iar mulți îl vedeau pe fratele lui Delphine, Antoine, 45 de ani, ca fiind favorit – mai ales după numirea sa luna trecută în funcția de vicepreședinte al consiliului de administrație, însărcinat cu conducerea holdingului care controlează LVMH.