De mai mulți ani, băncilor din mai multe țări europene le este percepută o taxă pe profiturile speciale. Recent, aceasta a devenit o practică și în Italia.
Această taxă este obţinută datorită dobânzilor mari, pentru a ajuta deţinătorii de ipoteci, transmite agenția de presă Reuters. Experții au explicat care este scopul acestei măsuri.
Italia a aprobat în august un impozit unic de 40%
Mai jos este prezentată o imagine a stării taxelor excepţionale sau taxelor specifice bancare în unele ţări europene:
CEHIA
Camera inferioară a Parlamentului ceh a aprobat în noiembrie o taxă excepţională de 60% asupra firmelor energetice şi băncilor, cu scopul de a strânge 3,4 miliarde de dolari în acest an din profituri considerate excesive, pentru a finanţa ajutor pentru persoanele şi firmele afectate de creşterea preţurilor la electricitate şi gaze, scrie Reuters.
FRANŢA
Preşedintele Emmanuel Macron a declarat în martie că acele companii cu peste 5.000 de oameni ar trebui să împartă mai mult din profiturile lor „excepţional de mari” cu angajaţii, în loc să răscumpere acţiuni.
Dar, șeful statului şi ministrul de Finanţe Bruno Le Maire au exclus posibilitatea unei taxe excepţionale. Asta pentru că băncile franceze sunt supuse unei legi anti-cămătă care limitează ritmul creşterii trimestriale a preţurilor împrumuturilor.
Franţa are, de asemenea, o schemă de economii reglementată populară, care reprezintă puţin sub 20% din depozitele bancare, cu o rentabilitate legată de inflaţie care se ajustează mai repede decât ratele împrumuturilor.
ITALIA
Italia a aprobat pe 8 august anul acesta un impozit unic de 40% asupra profiturilor pe care băncile le obţin din dobânzile mai mari şi intenţionează să folosească încasările pentru a ajuta deţinătorii de credite ipotecare. Se aşteaptă să încaseze mai puţin de 3 miliarde de euro din taxă, potrivit unor surse.
Ministerul italian al Economiei a clarificat ulterior că taxa nu poate fi mai mare de 0,1% din activele totale ale creditorilor. Un raport din presă din 18 august spunea că Banca Centrală Europeană (BCE) se pregăteşte să trimită o scrisoare Italiei, ridicând obiecţii cu privire la taxă şi criticând Roma pentru că nu a informat anterior nici Banca Italiei, nici BCE, aşa cum se presupune că ar trebui să facă potrivit regulilor Uniunii Europene.
În Lituania există o taxă excepțională pe veniturile nete din dobânzi
GERMANIA
Pentru unele dintre cele mai mari bănci din Germania, venitul net din dobânzi a crescut între 50% şi 70% de la minimele din epoca pandemiei, dar o taxă excepţională nu a fost un subiect de discuţie pentru ministrul de finanţe pro-business Christian Lindner.
Ministerul de Finanţe al Germaniei a refuzat să comenteze mişcarea Italiei, în august, dar a remarcat că majorările de taxe sunt excluse conform unui acord guvernamental de coaliţie german.
UNGARIA
Guvernul de la Budapesta a modificat taxele excepţionale impuse sectoarelor-cheie ale economiei, într-un decret publicat în luna iunie, spunând că băncile îşi pot reduce plăţile de taxe excepţionale din 2024 cu până la 50% dacă îşi măresc achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale ungare.
De asemenea, a impus o nouă „taxă socială” de 13% asupra anumitor tipuri de investiţii, inclusiv note de investiţii şi câştiguri ale dobânzii la depozitele bancare.
LITUANIA
Parlamentul lituanian a aprobat în luna mai o taxă excepţională asupra veniturilor nete din dobânzi ale industriei bancare pentru 2023 şi 2024, după o creştere bruscă a ratelor dobânzilor Băncii Centrale Europene.
Taxa de 60% din venitul net din dobânzi care depăşeşte cu 50% media din ultimii patru ani este estimată să strângă 410 de milioane de euro pentru bugetul guvernului şi va fi folosită pentru a stimula armata.
Marea Britanie nu a introdus o taxă excepţională bancară
SPANIA
Spania intenţionează să strângă 3 miliarde de euro până în 2024 din taxa excepţională asupra băncilor pe care a aprobat-o anul trecut, care impune o taxă de 4,8% asupra veniturilor lor nete din dobânzi şi a comisiilor nete peste un prag de 800 de milioane de euro.
SUEDIA
Guvernul suedez a început în ianuarie anul trecut „o taxă de risc” pentru instituţiile cu datorii legate de operaţiunile suedeze de peste 150 de miliarde de coroane suedeze (14,1 miliarde de dolari), pentru a consolida finanţele publice şi a crea spaţiu pentru acoperirea costurilor pe care le-ar putea provoca o criză financiară.
Impozitul a fost egal cu 0,05% din pasive în 2022 şi a crescut la 0,06% în 2023. Guvernul se aşteaptă să strângă 6 miliarde de coroane suedeze pe an.
MAREA BRITANIE
Marea Britanie nu a introdus o taxă excepţională bancară, dar din 2011 a perceput o taxă bancară introdusă ca răspuns la criza financiară, care se aplică activelor din bilanţul global ale băncilor britanice, precum şi activelor aparţinând operaţiunilor britanice ale băncilor străine.
